în deschizătura uşii apăru un cap roşcovan, rotund ca un dovleac. Se auzi un glas afectat rostind în englezeşte :

— Pardon ! Am greşit compartimentul.

Apoi uşa fu închisă la loc, de data aceasta eu menajamente.

Străinul care se încordase ca un arc se destinse. Scoase mîna de sub haină şi se lăsă pe spătarul banchetei.

Privirile lui şi ale lui Mircea se întîlniră o secundă. Străinul schiţă un zîmbet, apoi începu să urmărească din ochi arabescurile fumului de havană, pe care curentul le destrăma, repezindu-le apoi spre fereastră.

Mircea se aşeză pe fotoliul din cabină. Luă o revistă din vraful de ziare şi. reviste cumpărate la chioşcul gării. Privirile parcurgeau paginile încărcate cu fotografii colorate, însă gîndurile îi fugeau la tovarăşul de cabină. Comportarea acestuia era ciudată. Trecerea aceea fără tranzacţie de la nepăsarea pe care o afectase Ia început. Ia starea de încordare provocată de apariţia roşcovanului, apoi relaxarea tot atît de bruscă nu scăpaseră spiritului de observaţie al lui Mircea.

Clinchetul unui clopoţel plimbat pe culoar vesti cina. Mircea îşi aminti brusc că îi e foame. Dacă nu se grăbea să ajungă la vagonul-restaurant, risca să nu mai găsească locuri libere.

Renunţă să-şi mai îmbrace haina. Văzuse pe culoar pasageri numai în cămaşă. Ieşi din cabină, lăsîndu-l pe străin să-şi fumeze în linişte havana.

La vagonul-restaurant avu norocul să găsească un i scaun liber la o masă de două persoane. în faţa lui se afla un preot catolic rubicond, cu obrajii rotunzi şi trandafirii de nouă-născut şi cu o chelie respectabilă. Inspi-rîndu- se după meniul convivului său, Mircea comandă nisetru la grătar, spaghetti alia arabiata, muşchi alia florentina, o porţie de gorgonzola, şi o cassata siciliana. Toate stropite cu o sticlă de Chianti.

Un proverb din bătrîni spune că ochii sînt mai mari decît burta. Porţiile,

deşi apetisante, erau atît de mari şi de săţioase, încît Mircea nu mai fu în stare să ataca şi muşchiul alia florentina. Simţea că stomacul, întins ca o tobă, stătea gata să-i plesnească. Brînza îi făcea cu ochiul. Cassata de asemenea.

În spaţiul dintre mese se îmbulzeau înfometaţii, care aşteptau să ia locul primei serii de consumatori.

Mircea ciuguli ca o pasăre din delicioasa porţie de brînză gorgonzola. Îl copleşea jalea la gîndul că va trebui să renunţe la asemenea bunătăţi.

Îşi muia tocmai buzele în paharul cu vin, cînd fu martorul unei scene stranii. Pasagerul din compartimentul său apăruse în uşa vagonului- restaurant. Calm, căuta din ochi un loc liber. Deodată, privirea lui rămase fixata asupra unui punct din celălalt capăt al vagonului. Se crispa brusc. Muşchii fălcilor îi jucară nervos sub obrazul neted,

Urmărindu-i curios direcţia privirii, Mircea zări ua bărbat de statură herculeană, îmbrăcat într-un costum sport, cenuşiu, cu carouri verzi, care-l fixa cu aceeaşi intensitate pe străin. Bărbatul în haine cu carouri verzi mută cu limba în colţul gurii chiştocul pe care-l frămîn-tase pînă atunci între buze şi fără să-l piardă din ochi pe străin, întoarse pe jumătate capul şi spuse ceva unui individ bondoc cu mutră de boxer, care se afla în urma sa. Dinţii acestuia se dezgoliră într-un rînjet.

Fără grabă, străinul se răsuci pe călcîie şi ieşi din vagonul-restaurant. Bărbatul în haine cu carouri mai trase un fum din ţigare, o azvîrli jos şi,

după ce o strivi cu piciorul, porni legănat în urma străinului. în drum, înghionti cîţiva ţipi, care renunţară să mai protesteze cînd văzură cu cine. au de-a face.

Individul cu mutră de boxer vru să vină după el. Un chelner care purta pe braţul stîng un pîntecos castron cu supă îi ieşi întâmplător în cale. în ciocnire, castronul se răsturnă, împroşcînd cu supă şi pe tipul cu mutră de boxer şi pe alţi trei consumatori de la o masă din apropiere. Se iscă tumult. între timp, individul în haine cu carouri dispăruse din vagonul-restarunt...

*

* *

Străinul străbătea agil coridorul vagonului cu paturi, îndreptîndu-se spre cabina sa. Bărbatul în haine cu carouri iuţi pasul. Nu voia să-i scape vînatul. Zări pe străin strecurîndu-se în cabină şi închizînd uşa în urma sa. Se uită în jur. Culoarul era gol. Se apropie de uşa cabinei şi scoase din tocul de piele de sub haină un pistol Parabellum cu amortizor...

În cabină, străinul stinse lumina. Cu gesturi repezi, lăsă jos geamul, care pînă atunci fusese deschis numai pe jumătate.

Vîntul năvăli în compartiment, făcând să se zbată perdelele de pluş.

Străinul scoase de sub haină un Browning cu şase focuri. Se adăposti apoi în intrândul pe care-l făcea cabina lavaboului, ţinînd sub observaţie uşa compartimentului.

Bărbatul în haine cu carouri deschise brusc uşa. Mişcarea furioasă a perdelelor îl derută. Trase trei focuri într-acolo. Silueta lui se contura precis pe fondul luminos al culoarului.

Străinul zîmbi. Nu se putea o ţintă mai precisă. Apăsă pe trăgaci. Browning-ul scuipă patru gloanţe care nimeriră. Bărbatul în haine cu carouri scăpă revolverul din mină, se frînse de mijloc şi se prăbuşi cu capul înainte pe covorul albastru din cabină.

Străinul îl apucă de gulerul hainei şi-l trase înăuntru. Luă şi pistolul

Parabellum căzut pe prag, apoi închise uşa.

Avu grijă să pună zăvorul.

Aprinse lumina mică de la căpătâiul cuşetei. Fără să facă vreun efort deosebit, prinse cadavrul de subţiori şi-l aruncă pe fereastră în beznă. Pistolul avu aceeaşi soartă.

Respiră adînc, apoi cu gesturi repezi, dar metodice, se aşternu pe lucru. Puse Browning-ul pe fotoliu. îşi scoase haina şi o aruncă pe cuşetă. Luă din cui vestonul lui Mircea şi îl îmbrăcă în grabă. îşi scoase din haina gris-fer paşaportul, dar cînd vru să-l bage în buzunarul dinăuntru al vestonului, dădu peste paşaportul lui Mircea. îl scoase şi pe acesta. în aceeaşi clipă, cineva încercă clanţa.

Străinul tresări. Cu mîna dreaptă apucă revolverul şi se întoarse brusc spre uşă. Abia atunci îşi aminti că o încuiase. Cu stingă aruncă pe geam unul din paşapoarte, iar pe celălalt îl strecură în buzunar. Se apropie de uşă şi îşi lipi urechea de tăblie. Nu auzi nimic.

Trenul îşi încetini mersul. Intra într-o staţie unde avea probabil oprire. Străinul smulse din