Nu mă pot consola de decadenţa Europei la care asist, decât spunându-mi că toate aceste destrucţii şi sinucideri erau însămânţate de mult, şi nu fac acum decât să rodească. Istorie care se consumă – cum spuneam prin 1934. Şi pe mine mă interesează istoria care se face. Deci, prin orice mijloace, trebuie redobândită o conştiinţă cosmică omului. Nu mai văd altă ieşire.“, Mircea Eliade, Jurnalul portughez, p. 232.

53 În Jurnal, pe 10 iunie 1952, notează: „Trebuie să spun undeva că fenomenul capital al secolului al XX-lea n-a fost –şi, mai ales, nu va fi – revoluţia proletariatului, aşa cum o prevedeau marxiştii acum şaptezeci-optzeci de ani, ci descoperirea omului non-european şi a universului său spiritual. Ar tebui să dezvolt observaţia asta într-un articol. Să arăt că viziunea lui Marx – mesianismul proletariatului, lupta finală între bine şi rău etc. – îşi are rădăcinile şi explicaţia în teologia iudeo-creştină, integrată orizontului istoric mediteraneean.“, Jurnal, vol. I, pp. 223-224.

54 „Am notat aceste rânduri din Holzwege (p.186) asupra cărora ar trebui să mediteze Tom Altizer? În tot cazul, le recopiez aici: „ Hier stirbt der Absolute. Gott ist tot. Das sagt aller andere, nur nichts: es gibt keinen Gott“, Jurnal, vol. I, ed.cit., p. 574.

55 Pentru interpretarea lui Nietzsche vezi, în primul rând: Martin Heidegger, Nietzsche, I-II, Neske, Pfullingen, 1961; Vezi şi Laurence Lampert, Nietzsche’s Task. An Interpretation of Beyond Good and Evil (în special pp. 100 - 137).

56 Fr. Nietzsche, Ecce homo. Der Wille zur Macht, erstes und zweite Buch, dritte Auflage, Nietzsche’s Werke, zweite Abteilung, Band XV, Nachgelassene Werke, Alfred Kröner Verlag, Leipzig, 1922; Idem, Der Wille zur Macht, drittes und viertes Buch, zweite Auflage, Nietzsche’s Werke, zweite Abteilung Band XVI, Nachgelassene Werke, achter band der zweiten Abteilung, Alfred Körner Verlag, Leipzig, 1922; Idem, Voinţa de putere, traducere şi studiu intoductiv de Claudiu Baciu, Aion, 1999, p. 9.

57 Jung scria despre Nietzsche în Psihologie şi religie: „Insistenţa asupra maselor şi introducerea unui ideal păgân sunt paralele remarcabile la lucruri care se petrec astăzi în Europa. Fiecare a fost uimit de anumite tendinţe păgâne din actuala Germanie, fiindcă nimeni n-a ştiut să interpreteze experienţa dionisiacă a lui Nietzsche. Nietzsche nu a fost decât un caz din miile şi milioanele de viitori germani, în inconştientul cărora s-a dezvoltat, în timpul primului război mondial, vărul germanic al lui Dionysos, pe nume Wotan.“, C.G. Jung, „Psihologie şi religie“ în Imaginea omului şi imaginea lui Dumnezeu, traducere de Maria-Magdalena Anghelescu, Teora, Buc., 1997, p. 36.

58 Martin Heidegger, Der Europäische Nihilismus, Neske, 1967, pp. 8-9. Vezi aici şi M. Heidegger, „Über die «Linie»“ în Freundschaftliche Begenungen. Festschrift für Ernst Jünger zum 60. Geburstag. Pub. V. Armin Mohler, Vittorio Klostermann, Frankfurt am Main, 1955, pp. 9-45, precum şi M. Heidegger, Zur Seinsfrage, Vittorio Klostermann, Frankfurt am Main, 1956, ed. a patra 1977, pp. 5-45; Ernst Jünger, Über die Linie, Vittorio Klostermann, Frankfurt am Main, 1950, pp. 5-44; Friedrich-Wilhelm von Hermann, Topology and Topography of Nihilism. From the debate between Ernst Jünger and Martin Heidegger, Heidegger Studies, Volume 24, 2008, pp. 21-37.

59 „Din nou în Heidegger (Vom Wessen des Grundes), pe care îl descifrez cu destulă greutate. Nu mă pot reţine să nu admir geniul filozofic al lui Heidegger. Dar, adesea, îmi vine să strig: unde duc toate analizele acestea ameţitor de precise şi de exhaustive?! Ai apucat-o pe un drum greşit, care se înfundă. Omul îşi poate revela mai adânc şi mai total misterele – chiar sensul existenţei sale temporale – dacă priveşte în altă parte. Cercetează, bunăoară, simbolul…“, Mircea Eliade, Jurnalul portughez şi alte scrieri, vol. I, Humanitas, Buc., p. 235.

60 M. Eliade, Încercarea labirintului, ed.cit., p. 111

61 Mircea Eliade, Jurnalul portughez, ed.cit., p. 161.

62 Vezi aici şi Jean Borella, Criza simbolismului religios, Institutul European, 1995, în special pp. 123-254.

63 Martin Heidegger, Metafizica lui Nietzsche, Humanitas, 2005, p. 84.

64 Nu ar fi poate lipsit de