instituirea lagărelor de concentrare. – Întemniţarea pe baza dreptului capturării.

  — Ce fel de oameni erau închişi în lagărele de concentrare.

  — Unde erau amenajate acestea.

  — Regimul de detenţie în lagărul de concentrare de la Reazan, în 1921. – Statistici de lagăr din 1920.

  — Precedenţa lagărelor de muncă forţată.

  — Statistici din 1922.

  — Sistemul GUMZak.

  — Paragină, foamete, moarte.

  — Paza lagărelor.

  — Preponderenţa spaţiilor de detenţie închise şi a izolatoarelor.

  — Exigenţe privind expansiunea lagărelor.

  — Modificări administrative în organismele centrale.

  Capitolul 2 – ARHIPELAGUL SE NAŞTE DIN MARE Insulele Solovki. – Întemeierea şi prosperitatea Mânăstirii Solovki.

  — Folosirea ei în chip de cetate.

  — Temniţa mânăstirii.

  — Legende sovietice despre practicarea torturii în această temniţă.

  — Exploatarea mânăstirii în primii ani ai puterii sovietice.

  — Incendierea şi jefuirea ei.

  — Alungarea monahilor.

  — Sosesc cekiştii.

  — Primele Lagăre cu destinaţie specială.

  Tranzitul din Kem şi moravurile lui.

  — Legendarul rotmistru Kurilko. – Spre Solovki, pe gheaţă şi cu vaporul.

  — Spiritul solovcean – germenele Arhipelagului.

  — Carcerele şi scara de pe Colina Sekirka.

  — Alte atrocităţi solovcene.

  — Fantasticul solovcean.

  — Chitanţe cu valoare monetară. – „Cultura” pe Solovki: revista, teatrul, societatea de etnografie.

  — Nici un glonte irosit.

  — Execuţii în plină zi, sub clopotniţă.

  — Aleea împuşcaţilor.

  — Cum înfruntau moartea ofiţerii.

  — Expansiunea lagărului Solovki.

  — Stăpâniţi-i prin teroare!

  — Deţinuţi din elită.

  — Comportamentul de bonton.

  — Ultimele zile ale lui Gheorghi Osorghin.

  — Atmosfera confuză de pe Solovki: oamenii nu realizează că sunt, cu toţii, condamnaţi la pieire.

  — Gardiştii albi în conducerea lagărului.

  — Conflictul dintre Secţia Administrativă, fieful gardiştilor albi, şi Secţia de Anchetă şi Informaţii, dominată de cekişti.

  — Demascarea ciripitorilor.

  — Formula Iui Naftali Frenkel.

  Decăderea economiei solovcene sub administraţia cekiştilor.

  — Alimentaţie mizeră, scorbut, vicisitudini şi batjocuri îndurate de zeki în viaţa de zi cu zi. – Asasinatele de pe colina Golgofskaia.

  — Istoria schitului Golgofsko-Raspiatski.

  — Epidemiile din 1928 şi 1929.

  — Conturarea trăsăturilor viitoarei vieţi cotidiene de pe Arhipelag.

  — Taberele de muncă îndepărtate.

  — Trecerea lagărului Solovki pe baze economice.

  — Traiectele continentale. – Execuţii în grup pentru neîndeplinirea normelor.

  — Condiţiile de muncă.

  — Măsuri pentru instalarea înstrăinării între „civili” şi zeki.

  — Evadări de pe Solovki.

  — Cărţi despre Solovki în Europa.

  — Gorki descinde pe Solovki.

  — Episodul de la Kem.

  — Vizitarea lagărului.

  — Puştiul care iubea adevărul.

  — Elogiile lui Gorki la adresa lagărului Solovki.

  — O motivaţie a atitudinii lui?

  — Execuţiile în masă de la 15 octombrie 1929.

  — Fiul părintelui Uspenski.

  — Groapa comună după 45 de ani.

  — Epoca Zarin.

  — Exterminarea pravoslavnicilor de rit vechi pe insula Malâi Zaiaţki.

  Afluxul de borfaşi pe Solovki.

  — Hoaţe şi prostituate.

  — Minorii. – „Re-forjarea”. – „întrecerile şi mişcarea fruntaşilor în producţie” pe Solovki. – „Comuna” şuţilor. – „De la noi – totul, nouă – nimic”.

  — Cincizeci şi Opţii rămân în afara „colectivelor muncitoreşti”.

  — Cincizeci şi Opţii sunt expediaţi în Siberia.

  — Zekii de pe Novaia Zemlea.

  Capitolul 3 – ARHIPELAGUL FACE METASTAZE Arhipelagul dobândeşte valoare economică.

  — Hotărârea SNK (1928) privind extinderea lagărelor şi neplata muncii forţate.

  — Cancerul solovcean năpădeşte Nordul. – Înfiinţarea celor mai faimoase lagăre.

  — Organizarea administrativă.

  — Lagăre în toate regiunile URSS.

  — Unii – în lagăre apropiate, alţii – în lagăre îndepărtate.

  Atenuarea şi dispariţia treptată a muncii ocnaşilor în ultimele decenii ale Rusiei ţariste. – Raţionalitatea muncii deţinuţilor din acea vreme. – Înăspririle din epoca sovietică.

  — Naftali Frenkel.

  — Biografia lui înainte şi după lagăr. – Statuarea principiilor de căpătâi ale GULAG-ului.

  — Personajul.

  O carte sovietică despre Belomorkanal.

  — Istoria ei.

  — Cum a decurs excursia celor 120 de scriitori.

  — Câţiva autori.

  — Explicaţiile de ordin estetic ale lui Gorki.

  — Punctul de vedere al autorilor.

  — Repetarea aiuristicelor legende oficiale.

  — Glorificarea cekiştilor sus-puşi de pe Canal.

  — Gorki şi cekiştii.

  — Pe şantier nimeni nu moare.

  — Materia primă umană.

  Ce l-a împins pe Stalin să decidă construirea canalului Marea Albă-Ma-rea Baltică.

  — Ritmuri.

  — Volumul lucrărilor.

  — Nici o copeică valută.

  — Victime nepregătite pentru moarte.

  — Condiţiile de muncă.

  — Tehnică din era cavernelor.

  — O deosebire faţă de construcţia piramidelor.

  — Inventivitatea inginerilor.

  — Presiunile lui lagoda.

  — Propaganda şi întrecerile socialiste.

  — Borfaşii ca punct de sprijin împotriva elementelor socialmente ostile.

  — Triumful şuţilor.

  — Viaţă cotidiană haotică, haotice puseuri productive.

  — Tuhta – o armă a contrarevoluţiei.

  — Asalt după asalt – Inaugurarea Canalului. Vizita conducătorilor. Şi a scriitorilor.

  Belomor-ul văzut de veteranii de pe Solovki.

  — Şi de refugiaţii din Ucraina – Viteza de exterminare.

  — Efectivul de zeki pe Arhipelag la începutul anului 1933.

  — Un tablou crepuscular în viziunea lui Vitkovski.

  — Cum se făceau economii la Belomor.

  — Eternizarea asasinilor.

  — O călătorie în împrejurimile Poveneţului.

  — Convorbire cu un paznic.

  — Inutilitatea şi ineficienta Canalului.

  Lucrul cel mai dificil la canale: mimarea vieţii obşteşti.

  — Declaraţii privind obiectivele educative.

  — Canalul Moscova-Volga, întrecerile şi mişcarea fruntaşilor. – „Volga nu are zile libere.” – Educaţia politică.

  — Munca forţată ca… Necesitate interioară.

  — Tehnica pe Volgokanal.

  — Consfătuirile fruntaşilor.

  — Dar să nu supraevaluăm lagărul!

  — Stimulentele materiale ale îndoctrinării.

  — Dispense pe criterii de clasă.