primul an de lagăr.

  — O cifră întâmplătoare.

  — O dată cu proliferarea Arhipelagului şi a punctelor de lucru îndepărtate, paza slăbeşte.

  — Ustvâmlag, 1939.

  — Evadări chiar şi la Moscova.

  — Lanţurile care -l reţin pe deţinut: resemnarea; foamea; ameninţarea unei noi condamnări.

  — Face să evadezi, dacă eşti hoţ?

  — Fantezii ale borfaşilor despre evadări care n-au avut loc niciodată. – Dispensa de escortă – o piedică în calea evadărilor. – Într-o vreme, iakuţii îi scoteau pe zeki din Kolâma.

  — Ostilitatea populaţiei din împrejurimi faţă de evadaţi. Recompense pentru capturare.

  — Geologii trădători.

  — Batjocurile la care sunt supuşi cei capturaţi.

  — Ciomăgiţi, schilodiţi, ucişi.

  — Răfuiala cu Piotr Lomaga.

  — Şi cine te va ajuta la capătul drumului?

  — Cu buşteanul pe Indighirka.

  — Moartea în taiga.

  — Provocarea evadărilor – în folosul operilor. – Dar evadaţii pot fi şi periculoşi.

  — Dezarmarea escortei.

  — Evadarea în grup de lângă gara Reşotî.

  — Despre evadări reuşite după capturări târzii.

  — La braţ cu un pilot prin faţa pazei.

  — Pe jos, din Perm până în Letonia.

  — Evadarea bătrânelului închis pentru o anecdotă: prin duşumeaua vagonului, din mersul trenului.

  — Evadarea lui Cebotariov de lângă Balhaş.

  — Viaţa de om hăituit, strădania de a găsi ascunzişuri, căutarea celor apropiaţi.

  — Condamnat la împuşcare din cauza a două cuvinte chinezeşti.

  — Pentru contribuţia la construcţia bombei atomice -pe Kolâma.

  — O evadare reuşită încă nu înseamnă libertate.

  — Evadări peste graniţă.

  — Evadare pe ruta Taişet-Krasnovodsk-Viena.

  — Şi cum s-a ales praful din atâtea eforturi.

  — Meandrele vieţii inginerului Anikin.

  — Evadări în grup.

  — Un inventar al tuturor evadărilor e o întreprindere imposibilă.

  Capitolul 15 – ŞIzo, BUR, ZUR Renunţarea solemnă la carcere în primii ani ai puterii sovietice.

  — Pentru ce eşti trimis la ŞIzo.

  — Sancţiuni disciplinare cu termene de până la un an.

  — Ce înseamnă ŞIzo.

  — Carceră într-o cocioabă de bârne şi carceră într-o groapă. – Unde oamenii zac dezbrăcaţi.

  — Privilegiile borfaşilor.

  — BUR şi clientela ei.

  — BUR – baracă şi BUR – închisoare de piatră.

  — Un BUR la Ekibastuz.

  — Să înghiţi o lingură, să încerci să te spânzuri, să-ţi provoci o cangrenă. – Caracteristicile ZUR.

  — Munci disciplinare.

  — Pentru ce erau expediaţi zekii în zone disciplinare.

  — Impresiile Irinei Nagel.

  — Zone disciplinare şi zone sub supraveghere.

  — Hoţul de mână de hoţ moare.

  — Fabrica de var de pe Vorkuta.

  — OLP-ul Revuci.

  — Când Cincizeci şi Opţii îşi puteau permite să-i ucidă pe borfaşi.

  — Atmosfera de la Revuci.

  — Canibalism.

  Capitolul 16 – SOCIALMENTE APROPIAŢII Exaltarea borfaşilor în literatura mondiali – Şi, fireşte, în cea sovietică. – Cântăreţul borfaş de la Bariera Kaluga. – Înainte de revoluţie: „încovoiaţi-i sub jugul de fier al legii!” – Eliberările masive din primul an al revoluţiei.

  — Sosesc Întăriri masive: copiii străzii şi orfanii războiului civil.

  — Cekiştii şi delincvenţii de drept comun: cine pe cine a reeducat?

  — Repere ale psihologiei borfaşilor. – De ce nu fură şuţii de la stat.

  — Cum au fost instigaţi să fure de la particulari. – Statul socialist împotriva calului şi a câinelui.

  — Dar, în general, trebuie capturaţi hoţii? Trebuie trimişi în judecată?

  — Amnistia din 1953 – libertate pentru şuţi. – „Limitele legitimei apărări”.

  — Statul nu-şi asumă răspunderea de a-şi apăra cetăţenii.

  — Cum îi ajută pe infractori teama de transparenţă a statului sovietic. – „Lipirea” de infracţiuni nesăvârşite.

  — Cazul lui Piotr Kizilov.

  — Cine intervine pentru dreptate se va căi o viaţă întreagă.

  Cum sunt deduşi „socialmente apropiaţii” din teoria de clasă.

  — Cum sunt îndoctrinaţi. – „Să fie folosite cele mai importante potenţialităţi ale borfaşilor”.

  — Borfaşii – stăpâni pe vieţile noastre.

  — Borfaşi în administraţie, în locul cekiştilor. – În producţie – trăind pe seama Cincizeci şi Opţilor.

  — Beregovaia de la Volgokanal.

  — Atrocităţile „hoţilor cinstiţi”.

  — Trecând pragul scelerării.

  Un cuvânt în apărarea borfaşilor.

  — De ce nu pot borfaşii profita de roadele nesupunerii lor.

  — Născuţi pentru a trăi.

  — Tatuaje.

  — Stupefiante.

  — Totul le aparţine.

  — Cât de departe se merge la jocul de cărţi.

  — De ce să le placă munca?

  — Borfaşii în Războiul de apărare.

  — Onoarea borfăşească: nu vor pune umărul la întărirea închisorilor.

  — O relatare a lui Thomas Sgovio.

  — O răfuială la postul de gardă.

  — Ce fel de romane le plac borfaşilor.

  — Fals şi delir în dramaturgia lui Pogodin.

  — Ierarhia caizilor.

  — Pricele – tribunalele şuţilor. – Incompatibili cu „lumea fraierilor”. – „Fermoarele” frâng coloana vertebrală a lumii interlope.

  Capitolul 17 – CHIŞTOCII Anii ’20. Închisori pentru minori, comune de muncă, FZU speciale. – Pedepse penale de la 12 ani.

  — Jumătate din populaţia Arhipelagului e alcătuită din copiii lui Octombrie.

  — Stalin introduce, pentru copiii de 12 ani, „tariful maxim” şi împuşcarea.

  — Şir de decrete vizând înăsprirea pedepselor.

  — Pentru o şotie copilărească – până la pedeapsa capitală.

  — Unde erau ochii liderilor stângii engleze?

  — Spice, cartofi. Boabe de grâu scurse din caroseriile camioanelor.

  — Mere din grădină.

  — Ce îndură un minor în primele şase luni. – Originea cuvântului „chiştoc”.

  — Integrarea în viaţa de lagăr.

  — Devenind animal de pradă.

  — Două modalităţi de încarcerare a chiştocilor.

  — Povestea lui Iură Ermolov.

  — Jefuirea şi oprimarea chiştocilor de către educatori.

  — Chiştocii acţionează ca o trupă.

  — Propaganda le