facă acel lucru pe care ea ştia că ei i-ar fi interzis să-l facă dacă ar fi avut posibilitatea să i-o interzică. Şi ei aveau dreptate în ce priveşte răul, astfel că, fireşte, şi ea avea dreptate, deşi nici chiar atunci nu a fost uşor: a trebuit chiar să conducă ea maşina o vreme după ce am început să ne dăm seama că tânărul nu avea dreptate, absolvise prea repede în partea privind băutura în formaţia lui la Virginia…

 

STEVENS

Gowan era cel care-l cunoştea pe traficant şi care insistase să se ducă acolo.

 

TEMPLE

…şi chiar şi atunci…

 

STEVENS

El conducea când aţi răsturnat maşina.

 

TEMPLE

(către Stevens, repede şi aspră)

Şi s-a însurat cu mine pentru asta. Trebuie să plătească asta de două ori? N-a meritat s-o plătească cu adevărat nici măcar o dată, nu-i aşa?

(către guvernator)

Şi chiar şi atunci…

 

GUVERNATORUL

Şi cât a meritat cu adevărat?

 

TEMPLE

Să merite ce?

 

GUVERNATORUL

Ca el să se însoare cu dumneavoastră.

 

TEMPLE

Vreţi să spuneţi în ce-l priveşte, fireşte. Mai puţin decât a plătit el pentru asta.

 

GUVERNATORUL

Şi asta crede şi el?

(se privesc unul pe altul. Temple intens, foarte atentă, deşi mai curând nerăbdătoare decât oricum altfel)

Aveţi să-mi spuneţi acum un lucru pe care el nu-l ştie, altminteri l-aţi fi adus cu dumneavoastră. E adevărat?

 

TEMPLE

Da.

 

GUVERNATORUL

Aţi mai spune lucrul acesta dacă el ar fi aici?

(Temple îl priveşte fix pe guvernator. Fără ca ea să bage de seamă, Stevens face un mic gest. Guvernatorul îl opreşte cu o vagă mişcare a unei mâini, pe care de asemenea Temple nu o observă)

Acum că aţi ajuns până aici, acum că, aşa cum aţi spus, aţi venit ca s-o spuneţi, trebuie s-o spuneţi, s-o spuneţi cu glas tare, nu ca s-o salvaţi pe Nan – pe femeia aceasta, ci pentru că v-aţi hotărât înainte de a pleca de acasă astă-noapte că nu mai e nimic altceva de făcut decât să spuneţi asta.

 

TEMPLE

Şi cum ştiu eu dacă s-o fac sau nu?

 

GUVERNATORUL

Să presupunem că el ar fi aici – stând pe scaunul acesta unde Ga… unchiul dumneavoastră este acum…

 

TEMPLE

…sau în spatele uşii sau într-unul dintre sertarele de la biroul dumneavoastră, poate? Nu e. El e acum acasă. I-am dat un somnifer.

 

GUVERNATORUL

Dar să presupunem că ar fi aici, acum când dumneavoastră trebuie să spuneţi asta. Aţi mai spune-o?

 

TEMPLE

Foarte bine. Da. Şi acum vreţi şi dumneavoastră să tăceţi din gură şi să mă lăsaţi să spun? Cum aş putea să mai spun ceva, dacă dumneavoastră şi Gavin nu tăceţi şi nu mă lăsaţi pe mine să vorbesc? Nici măcar nu-mi mai aduc aminte unde ajunsesem. – A, da. Aşa că eu am văzut asasinatul săvârşindu-se, sau în orice caz umbra lui, şi omul acela m-a dus la Memphis, şi ştiu şi asta, aveam două picioare şi puteam să şi văd în jurul meu, şi aş fi putut pur şi simplu să ţip în gura cea mai mare pe strada principală a oricăruia din orăşelele acelea mărunte prin care am trecut, tot aşa cum aş fi putut să fi plecat pe picioarele mele din maşina aceea după ce Gow… după ce noi am intrat în copac, şi să fi oprit o căruţă sau o maşină care să mă fi dus până la oraşul cel mai apropiat sau gara cea mai apropiată sau chiar îndărăt la şcoală sau, dacă ar fi fost vorba de asta, îndărăt acasă să mă dea în mâinile tatei sau ale fraţilor mei. Dar nu eu, nu Temple. Eu l-am ales pe asasin…

 

STEVENS

(către guvernator)

El era un psihopat, deşi lucrul acesta nu a reieşit la proces, şi când a ieşit asta la iveală, sau ar fi putut ieşi la iveală, era prea târziu. Eu eram acolo; am văzut şi asta; era un fel de mic animal negru, cu un nume italienesc, ca un fel de gândac micuţ şi doar vag diform: un hibrid, neputincios din punct de vedere sexual. Dar are să-ţi spună ea şi asta.

 

TEMPLE

(cu sarcasm plin de amărăciune)

Dragul de tine, unchiule Gavin.

(către guvernator)

A, da, şi asta, şi ghinionul ei: să dea peste un animal care nici măcar să nu aibă drept slăbiciune sexul, ci doar asasinatul…

(se opreşte, stând nemişcată, ţeapănă, cu mâinile încleştate în poală, cu ochii închişi)

Dacă aţi tăcea o clipă amândoi, să mă lăsaţi pe mine, mi se pare că sunt pusă să încerc acum să vâr o găină într-un butoi. Poate că dacă aţi încerca să vă prefaceţi că aţi vrea într-adevăr ca eu s-o împiedic să intre, să nu intre în…

 

GUVERNATORUL

Nu-i spuneţi butoi. Spuneţi-i tunel. Adică o trecere, pentru că e deschis la celălalt capăt. Trece prin el. Nu e acolo – asta, partea sexuală.

 

TEMPLE

Nu de la el venind – partea asta. El era mai rău decât un tată sau un unchi. Mai rău decât dacă aş fi fost pupila bogată pusă sub autoritatea unui trust plin de indulgenţă sau a unei societăţi de asigurare; dusă la Memphis şi închisă în casa aceea de plăceri de pe Strada Manuel ca o mireasă în vârstă de zece ani într-o mănăstire spaniolă, cu madama ea însăşi cu ochii de vultur mai ageră decât orice mămică – şi servitoarea negresă care să păzească uşa câtă vreme madama lipsea de acasă, indiferent unde se va fi dus, în locurile acelea în care madamele de bordel se duc în după-amiezile lor libere, să plătească amenzile la poliţie sau protecţia sau banca sau poate făcând vizite, ceea ce n-ar fi fost aşa de rău, pentru că servitoarea ar fi descuiat uşa şi ar fi intrat şi am fi putut…

(ezită, face o pauză mai puţin de o clipă; apoi repede)

Da, pentru asta – am fi putut sta de vorbă. O prizonieră, desigur, şi poate nu într-o cuşcă prea aurită, dar cel puţin prizoniera era aurită. Aveam parfum din belşug; îl alesese bineînţeles o