cărbunele, aşezate în pături alternative, sînt reduse şi transformate în fier. Dar Cyrus Smith nu-şi putea îngădui luxul unor astfel de. construcţii. El dorea să formeze din minereu şi cărbune o masă cubică, în centrul căreia să sufle aer cu ajutorul dispozitivului s.ău. Acesta era fără îndoială procedeul întrebuinţat de primii metalurgişti ai. omenirii şi, ceea ce izbutiseră aceştia să facă la vremea lor, puteau desigur şi ei să reuşească pe insula Lincoln.

Ca şi minereul, cărbunele care se găsea nu prea departe, la suprafaţa pămîntului, fu adunat fără greutate. Minereul fu sfărîmat apoi în bucăţele mici şi curăţat cu mîna de murdăriile de la suprafaţă. îngrămădiră apoi cărbunele şi minereul, aşezîndu-l în pături suprapuse, aşa cum procedează cărbunarii cu lemnul pe care vor să-l carbonizeze. Sub influenţa aerului suflat de foale şi a căldurii, cărbunele avea să se transforme în acid carbonic, apoi în oxid de carbon, care la rîndul lui avea să se combine cu oxidul de fier, extrăgînd oxigenul şi lăsînd să curgă fierul curat.

Acesta fu procedeul folosit de inginer. Aşeză foalele din piele de focă, prevăzute cu un tub de pămînt refractar, fabricat în cuptorul de olărie, lîngă grămada de minereu. Mişcate primtr-un mecanism simplu, înjghebat cu ajutorul unui cadru de lemn şi a unor funii de fibre, foalele zvîrliră în masa minereului o cantitate de aer, care-i ridica temperatura, ajutînd în acelaşi timp procesul chimic, de pe urma căruia pionierii obţinură o cantitate de fier curat.

Grea operaţie ! Răbdarea şi ingeniozitatea pionierilor fură puse la grea încercare. Totuşi, operaţia izbuti şi rezultatul fu un fel de băşică de fier spongios, pe care se văzură nevoiţi s-o bată la roşu, adică s-o făurească, pentru a înlătura impurităţile învelişului lichefiat. Bineînţeles că acestor fierari improvizaţi lelipsea ciocanul; ei se aflau în situaţia în care se aflase şi primul metalurgist şi procedară întocmai cum procedase el: prima băşică de fier, fixată pe un băţ, le sluji de ciocan, pentru a lovi a doua băşică, pe o nicovală de granit. Obţinură astfel un metal rudimentar, dar care se putea întrebuinţa.

În cele din urmă, după multe sforţări şi oboseală, în ziua de. 25 aprilie, pionierii făuriseră cîţiva drugi de fier şi-i prefăcuseră în scule: cleşti, cazmale, sape, pe care Pencroff şi Nab le găseau minunate.

Dar metalul nu-l putea folosi prea mult în stare de fier curat: el trebuia prefăcut în oţel. Ori, oţelul rezultă din combinarea fierului cu cărbunele, obţinîndu-se fie din fontă, din care se extrage o anumită can-titate de cărbune, fie din fier, căruia i se adaugă cărbunele care-i lipseşte. Cyrus Smith avea să folosească acest din urmă procedeu, deoarece fierul pe care îl descoperise era curat.

Inginerul încălzi metalul împreună cu cărbune pisat într-un creuzet de pămînt refractar şi oţelul astfel obţinut, maleabil şi la cald şi la rece, fu prelucrat cu ciocanul. Nab şi Pencroff, bine îndrumaţi, făuriră nişte topoare, care se căliră minunat prin încălzire la roşu şi cufundare bruscă în apă rece.

Mai fabricară şi alte unelte şi anume: lame de rindea, topoare şi toporaşe, benzi de oţel pentru ferăstraie, foarfeci, cazmale, lopeţi, ciocane, cuie — toate, fără îndoială destul de grosolane.

În sfîrşit, în ziua de 5 mai, prima perioadă metalurgică se încheie şi fierarii se întoarseră la Cămin, unde îi aşteptau alte lucrări, în care aveau să se specializeze în curînd.

 

 

 

CAPITOLUL XVI

Se pune din nou problema locuinţei. Fanteziile lui Pencroff. O explorare în nordul lacului. Marginea de miazănoapte a platoului. Şerpii. Extremitatea lacului. Top e neliniştit. Top înoată. O luptă sub apă. Vaca de mare.

 

Era în ziua de 6 mai, care corespunde cu 6 noiembrie în emisfera boreală. Cerul se întunecase de cîteva zile şi cu toate că temperatura nu. scăzuse încă prea simţitor, pionierii socoteau că trebuie să ia oarecari măsuri, pentru a-şi asigura iernatul. Dacă pe insula Lincoln s-ar fi găsit un termometru, el ar fi arătat în medie 10—12° deasupra lui zero, fapt care nu trebuie să mire pe nimeni. Fiind aşezată între paralelele 35 şi 40, insula Lincoln trebuia să prezinte în emisfera de sud condiţiile climaterice ale Siciliei sau ale Greciei din emisfera de nord. Dar, dat fiind că Grecia şi Sicilia sufereau de pe urma unor geruri mari, însoţite de zăpadă şi gheaţă, era de presupus că şi insula Lincoln va fi supusă în toiul iernii unor scăderi de temperatură împotriva cărora trebuiau să fie pregătiţi.

În tot cazul, chiar dacă frigul nu-i ameninţa încă, vremea ploilor se apropia şi pe această insulă singuratică, aşezată în plin Ocean Pacific şi expusă tuturor intemperiilor venite din larg, tulburările atmosferice trebuiau să fie dese şi foarte violente.

Problema găsirii unei locuinţe mai potrivite decît Căminul se punea imediat, cerînd b grabnică dezlegare.

Pencroff avea desigur o oarecare slăbiciune pentru adăpostul descoperit de el, totuşi înţelese şi el repede că trebuiau să caute altul mai bun. Odată, în împrejurări pe care le cunoaştem. Căminul fusese inundat de ape, şi pionierii nu se mai puteau expune unui astfel de accident.

— De altfel, spuse Cyrus Smith, mai trebuie să luăm şi alte măsuri de prevedere.

— De ce? Insula nu este locuită, spuse reporterul.

— Tot ce se poate ! răspunse inginerul, cu toate că nu am cercetat-o încă în întregime, dar chiar dacă nu se află nici o fiinţă omenească pe aici, mi-e teamă totuşi să nu fie plină de animale sălbatice. Trebuie să ne punem la adăpost de orice atac şi să nu mai fim siliţi a veghea pe rînd noapte de noapte ca să nu lăsăm să se stingă focul. Şi apoi, dragii mei, trebuie să ne gîndim la toate. Piraţii malaezi trec adesea prin părţile acestea ale Pacificului.

— Cum se poate?! se miră Harbert. Ajung pînă la o asemenea distanţă de uscat ?

— Da, copilul meu, răspunse inginerul. Piraţii aceştia sînt marinari îndrăzneţi, dar totodată sînt şi nişte tîlhari periculoşi, împotriva cărora noi trebuie să luăm toate măsurile posibile.

— Foarte bine, răspunse Pencroff, ne vom apăra de toţi duşmanii ce se pot ivi, fie ei cu două sau cu patru picioare. Dar, domnule Cyrus, n-ar fi bine să cercetăm