de soldaţi, 103 683 nu va mai dispune decât de... trei mii. E un efectiv redus, desigur, dar cât se poate de experimentat şi călit. La fel, în loc de cele patru escadrile de coleoptere zburătoare prevăzute iniţial nu va mai fi decât una, compusă din trei unităţi, ceea ce e oricum mai mult decât nimic.

103 683 e de acord şi îşi aduce antenele pe spate în semn de asentiment, fără a fi mai puţin pesimistă în privinţa sorţii ce pândeşte debila expediţie.

Acestea fiind zise, Chli-pou-ni se retrage şi îşi continuă inspecţia. Câteva baraje au rezistat, permiţând astfel salvarea unor cartiere întregi. Pierderile sunt însă enorme, îndeosebi în rândul ouălor şi al nimfelor generaţiei următoare, care au fost aproape decimate. Chli-pou-ni hotărăşte să-şi mărească ritmul de pontă pentru a-şi repopula cât mai repede Oraşul; ea dispune încă de milioane de spermatozoizi proaspeţi în spermoteca ei.

Şi, dacă e nevoie să producă şi să nască, atunci va produce şi va naşte.

În tot Bel-o-kan-ul, furnicile, repară, hrănesc, acordă îngrijiri, măsoară stricăciunile, caută soluţii.

Furnicile nu se dau bătute cu una cu două.

 

 

 

61. SUC DE STANCĂ

 

Profesorul Maximilien MacHarious examina conţinutul eprubetei în camera sa din hotelul Bellevue. Substanţa pe care i-o înmânase Caroline Nogard se transformase într-un lichid negru, asemănător cu petrolul.

Se auzi soneria. Vizitatorii erau cei aşteptaţi, un cuplu de savanţi etiopieni, Gilles şi Suzanne Odergin.

― Totul e-n regulă? întrebă de-a dreptul bărbatul.

― Totul merge conform programului stabilit, răspunse calm profesorul MacHarious.

― Sunteţi sigur? Fraţii Salta nu mai răspund la telefon.

― Eh, or fi plecat şi ei în vacanţă.

― Nici Caroline Nogard nu mai răspunde.

― După ce a lucrat atâta, e normal să-şi fi dorit puţină odihnă.

― Puţină odihnă? făcu ironic Suzanne Odergin.

Deschise poşeta şi scoase din ea câteva tăieturi din ziare, care relatau despre moartea fraţilor Salta şi a Carolinei Nogard.

― Nu citiţi niciodată ziarele, profesore MacHarious? Cazurile acestea sunt deja considerate drept "thrillerul verii"! Şi dumneavoastră susţineţi că totul merge conform programului stabilit?

Profesorul cu păr roşcat nu păru deloc tulburat de ştiri.

― Ce vreţi? Nu poţi face omletă fără să spargi ouăle.

Etiopienii erau evident îngrijoraţi.

― Să sperăm că "omleta" va fi gata înainte ca ouăle să se fi stricat!

MacHarious zâmbi şi le arătă eprubetă de pe masa de laborator.

― Iată "omleta" noastră.

Admirară cu toţii fluidul negru, cu reflexe albăstrui plăcute la vedere. Profesorul Odergin îşi puse, cu nenumărate precauţii, preţiosul flacon într-un buzunar interior al hainei.

― Nu ştiu ce se întâmplă, domnule MacHarious, dar fiţi, totuşi, prudent.

― Nu vă faceţi griji. Am doi ogari care mă apără.

― Ogari! exclamă femeia. Nici măcar n-au lătrat când am venit. Aşa cerberi mai zic şi eu!

― Fiindcă în seara asta nu sunt aici.. Veterinarul a vrut să îi ţină la el pentru nişte analize. Mâine însă paznicii mei credincioşi vor fi din nou aici ca să vegheze asupra mea.

Etiopienii plecară. Profesorul MacHarious, istovit, se culcă.

 

 

 

62. REBELELE

 

Rebelele supravieţuitoare s-au strâns sub o floare de frag, la periferia Bel-o-kan-ului. Parfumul ei cu savoare de fruct asigura bruierea conversaţiilor în caz că o antenă nepoftită s-ar fi nimerit pe acolo. 103 683, care este şi ea de faţă, le întreabă ce au de gând să facă acum, împuţinate cum sunt.

Cea mai vârstnică dintre ele, o non-deistă, răspunde:

Suntem puţine, dar nu vrem să le lăsăm pe Degete să moară. O să ne străduim şi mai mult ca până acum să le hrănim.

Antenele se înalţă rând pe rând pentru a-şi exprima asentimentul. Potopul nu le-a slăbit deloc dârzenia.

O deistă se întoarce spre 103 683 şi arată spre gogoaşa fluturelui.

Tu una trebuie să pleci. Pentru asta. Du-te la capătul lumii cu cruciada. Trebuie s-o faci pentru misiunea Mercur.

Încearcă să aduci o pereche de Degete, îi cere o alta. O să le îngrijim ca să vedem dacă se pot reproduce în captivitate.

24, care este mezina grupului, cere să plece cu 103 683: vrea să vadă Degetele, să le adulmece, să le atingă. Doctorul Livingstone nu-i ajunge. El nu e decât un translator. 24 îşi doreşte un contact direct cu zeii, chiar dacă va fi nevoită astfel să asiste la distrugerea lor. Furnica insistă, susţinând că îi poate fi de folos lui 103 683, de exemplu ca să ţină coconul fluturelui în timpul luptelor.

Rebelele par uimite de intenţia ei.

Dar de ce, ce are furnica aceasta? întreabă 103 683.

Tânăra asexuată nu le dă răgaz să răspundă şi cere din nou să o însoţească pe luptătoare în noua ei odisee.

103 683 primeşte oferta fără alte întrebări. Se simte îndreptăţită s-o facă, pentru că afinităţile mirositoare o informează că în realitate nu este nimic rău cu această furnică 24. Va avea ea ocazia să descopere, pe parcursul călătoriei, "tara" care le face pe camaradele ei să o ia peste picior.

Iată însă că o a doua rebelă cere la rândul ei să facă parte din expediţie: este vorba de sora mai mare a lui 24, 23.

103 683 o adulmecă şi aprobă din nou. Aceste două voluntare vor fi nişte aliaţi bine veniţi.

Cruciada va pleca în dimineaţa următoare, la răsăritul soarelui. Cele două surori vor aştepta aici ca să i se alăture.

 

 

 

63. VIAŢA ŞI MOARTEA LUI MacHARIOUS

 

Profesorul Maximilien MacHarious era sigur ca auzise un zgomot undeva în capătul patului. Ceva îl smulsese din somn, iar acum stătea nemişcat, cu nervii încordaţi. În cele din urmă, aprinse lampa de pe noptieră şi hotărî să se scoale. Nu mai era nici o îndoială: cuvertura era scuturată de nişte trepidaţii abia perceptibile.

Un om de ştiinţă de valoarea lui nu avea, totuşi, voie să se lase intimidat. În patru labe, cu capul înainte, se vârî sub aşternut. Când descoperi ce anume provocase mişcările acelea, mai întâi zâmbi, pe jumătate amuzat, pe jumătate intrigat. Când însă ceea ce văzuse se năpusti la el, nu mai avu nici măcar vremea să-şi acopere faţa ca să şi-o apere, blocat cum era sub aşternut, ca într-o cavernă