74 „Am încercat să lămuresc încheieturile şi să descopăr neliniştile acelui spirit tânăr, proaspăt şi personal care configurează, din zi în zi mai plastic – generaţia noastră. Generaţie a cărei carne şi al cărei duh e încă o taină, cu dezlegări anticipate care aşteaptă să înflorească şi să rodească roade amărui de livezi năclăite în sânge şi buruieni. Generaţie menită să închege cele dintâi sinteze româneşti, cu toate păcatele şi toate darurile ce zac în sufletul românesc.“ Mircea Eliade, Itinerariu spiritual, Scrieri de tinereţe, Humanitas, Buc., 2003, p. 360.

75 „Întâi de toate o incapacitate intuitivă, care e oarecum o calitate negativă: romancierul e lipsit de intuiţii, de contact direct cu realităţile vieţii sufleteşti sau exterioare. Realitatea nudă, faptul moral sau evenimentul se răsfrânge în conştiinţă interpretat dinainte, se sustrage în esenţa sa. Pentru un asemenea romancier, o imagine personală se interpune permanent între obiect şi subiect, o imagine primordială care forţează conturele imaginii adevărate să se adapteze aceleia preexistente.“ Această observaţie aparţine lui Şerban Cioculescu, întotdeauna foarte atent şi neîncrezător în mitologia generaţionistă. („Romane cerebrale“, Revista Fundaţiilor Regale, an I, nr.4, aprilie 1934, pp.190-193, în Mircea Handoca, editor, „Dosarul“ Eliade, vol. III, Curtea Veche, Buc., 2000)

76 N. Manolescu, op.cit., p. 198.

77 Pentru istoria şi teoria romanului modern, pentru romanul în literatura română, vezi aici: R.-M Albérès, Istoria romanului modern, Univers, Buc., 1968; M. Bahtin, Probleme de literatură şi estetică, Univers, Buc., 1982; George Călinescu, Ulysse, Editura pentru Literatură, Buc., 1967; Idem, Istoria literaturii române, Fundaţia Regală pentru literatură şi artă, Bucureşti, 1941; Matei Călinescu, Aspecte literare, Editura pentru Literatură, Buc., 1965; Şerban Cioculescu, Prozatori români.De la Mihail Kogălniceanu la Mihail Sadoveanu, Editura Eminescu, Buc., 1977; Idem, Aspecte literarea contemporane 1932-1947, Editura Minerva, Buc., 1972; Pompiliu Constantinescu, Romanul românesc interbelic, Minerva, Buc., 1977; Dana Dumitru, Ambasadorii sau despre realismul psihologic, Cartea Românească, Buc., 1976; René Girard, Minciună romantică şi adevăr romanesc, Univers, Buc., 1972; Maurice Blanchot, Spaţiul literar, Univers, Buc., 1980; Claude-Edmond Magny, Histoire du roman français depuis 1918, Éditions du Seuil, 1950; *** The Pelican Guide to English Literature, vol. 7, The Modern Age; Harold Bloom, Canonul occidental, Univers, Buc., 1998; Percy Lubbock, The craft of fiction, Jonathan Cape, London, 1921; The Cambridge History of Literary Criticism, vol. 9, XX Century Criticism; M.A.R. Habib, The History of Literary Criticism. From Plato to the Present; Garabet Ibrăileanu, Creaţie şi Analiză; Studii critice, Albatros, Buc., 1976; Jaap Lintvelt, Încercare de tipologie narativă. Punctul de vedere, teorie şi analiză, Univers, Buc., 1994; David Lodge, Limbajul romanului, eseuri de critică şi analiză verbală în câmpul romanului englez, Univers, Buc., 1998; Eugen Lovinescu, Critice, vol. 1-2, B.P.T., Editura Minerva, Buc., 1979; Georg Lukács, Teoria romanului, Univers, Buc., 1977; Ion Negoiţescu Istoria literaturii române, Minerva, Buc., 1991; Idem, Scriitori Moderni, Editura pentru Literatură, Buc., 1966; Nicolae Manolescu, Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, Minerva, Buc., 1981; Wayne C. Booth, Retorica romanului, Univers, Buc., 1976; Virginia Woolf, Eseuri, Univers, Buc., 1972; Toma Pavel, Gândirea romanului, Humanitas, Buc., 2008; Dinu Pillat, „Dilemele de creaţie ale romanului în conştiinţa noastră estetică dintre cele două războaie mondiale“, în Mozaic istorico-literar, Secolul XX, Editura pentru Literatură, Buc., 1969; Idem, „Romanul balzacian în literatura română“ în Itinerarii istorico-literare, Minerva, Buc., 1978; Al. Protopopescu, Romanul psihologic românesc, Editura Paralela 45, 2002; Mihai Ralea, Scrieri, II, Minerva, Buc., 1977; Mihail Sebastian, Eseuri. Cronici. Memorial, Minerva, Buc., 1972; Idem, Jurnal de epocă, Publicistică, Academia română, Fundaţia naţională pentru ştiinţă şi artă, Institutul de istorie şi teorie literară „G. Călinescu, Buc., 2002; Jean-Paul Sartre, Critiques littéraires (Situations, I), Gallimard, Idées, NRF, 1975; Octav Şuluţiu, Scriitori şi cărţi, Minerva, Buc., 1974; Tudor Vianu, Scriitori români din secolul XX, Minerva, Buc., 1979.

78 Mihai Ralea, „De ce nu avem roman?“, Viaţa românească, nr. 4, 1927, în Mihai D. Ralea, Perspective, Editura literară a Casei Şcoalelor, 1928, pp. 170-188.

79 Lukács va scrie în Teoria romanului (1916): „Individul epic, eroul de roman, se naşte din această alteritate a lumii exterioare. […] Viaţa proprie a interiorităţii este posibilă şi necesară numai atunci când ceea ce îi separă pe oameni a devenit o prăpastie de netrecut; numai atunci când zeii au amuţit, când nici jertfele şi nici extazul nu mai pot dezlega limba tainelor lor; numai atunci când lumea faptei s-a desprins de oameni şi a devenit din pricina acestei autonomii goală pe dinăuntru şi incapabilă să preia adevăratul înţeles al