se ridică întrebarea dacă statul, permiţând conduitele pe care le socoteşte contrare intereselor optime ale agentului, n-ar trebui totuşi să le descurajeze indirect; dacă, bunăoară, n-ar trebui să ia măsuri pentru a face băuturile mai costisitoare şi să îngreuneze procurarea lor limitând numărul locurilor unde se vând ele. În această chestiune, ca şi în cele mai multe din chestiunile practice, se cer făcute mai multe distincţii. A impune taxe pe băuturile spirtoase în scopul unic de a le face mai greu de obţinut este o măsură care diferă doar ca grad de aceea a interzicerii lor totale; şi ar fi îndreptăţită doar dacă şi aceasta din urmă ar fi îndreptăţită. Orice majorare de preţ este o interdicţie pentru aceia ale căror mijloace nu ajung la nivelul preţului mărit; iar pentru cei ale căror mijloace ajung la acel nivel este o amendă care li se aplică pentru că îşi satisfac o anume plăcere. Plăcerile pe care şi le aleg oamenii şi felul în care îşi cheltuiesc veniturile, după ce şi-au îndeplinit obligaţiile legale şi morale faţă de stat şi de persoanele individuale, îi privesc personal şi trebuie să depindă doar de felul lor de a gândi. Aceste consideraţii ar putea fi, la prima vedere, destinate să condamne alegerea băuturilor spirtoase drept obiect special al impunerii de taxe în scopul obţinerii de venituri. Trebuie însă să ne reamintim că impunerea de taxe în scopuri fiscale este absolut inevitabilă; că în cele mai multe ţări este necesar ca o parte considerabilă din aceste taxe să aibă un caracter indirect; că statul, prin urmare, nu poate să nu impună penalizări, care pentru unii pot să fie prohibitive, pentru folosirea anumitor articole de consum. Este deci de datoria statului să aprecieze, în cazul impunerii de taxe, care sunt mărfurile de care consumatorii se pot cel mai uşor lipsi; şi, a fortiori, să aleagă de preferinţă pe acelea dintre ele a căror folosire dincolo de limitele unei cantităţi foarte moderate o socoteşte a fi vătămătoare. Aşadar, impunerea de taxe asupra băuturilor spirtoase, până la nivelul care asigură cel mai mare venit (presupunând că statul are nevoie de toată suma astfel susţinută) nu numai că este admisibilă, dar ea trebuie aprobată.

Chestiunea transformării acestor mărfuri într-un privilegiu mai mult sau mai puţin exclusiv trebuie să primească răspunsuri diferite, în conformitate cu scopurile pe care această restricţie este menită să le slujească. Toate locurile frecventate de public necesită un anumit control din partea forţelor de ordine, iar locurile de acest gen în special, deoarece delictele împotriva societăţii sunt îndeosebi susceptibile de a se naşte aici. Este de aceea indicat ca dreptul de a vinde aceste mărfuri (cel puţin pentru consumul pe loc) să fie restrâns la persoanele a căror respectabilitate în comportare este cunoscută sau garantată; să fie întocmite reglementări privind orele de deschidere şi închidere, în conformitate cu necesităţile publice, iar autorizaţiile să fie retrase în caz că au loc în mod repetat tulburări datorită îngăduinţei sau incapacităţii proprietarului sau dacă localul devine un loc de întâlnire predestinat urzirii şi pregătirii unor fărădelegi. În plus faţă de acestea, nu-mi pot închipui nici o altă restricţie care să poată fi justificată principial. Bunăoară, limitarea numărului localurilor unde se vând băuturi spirtoase şi bere, în scopul anume de a îngreuna accesul la acestea şi a împuţina ocaziile ce ispitesc pe amatorii de băutură, nu numai că ar crea un inconvenient pentru toată lumea doar pentru că există unii care ar abuza de absenţa unei atare limitări, dar ea s-ar potrivi numai unui stadiu al societăţii în care membrii claselor alcătuite din cei ce muncesc ar fi trataţi în mod deschis ca nişte copii sau ca nişte sălbatici, fiind educaţi prin constrângere, pentru a-i pregăti în vederea deschiderii, în viitor, a accesului lor la privilegiile libertăţii. Nu acesta este însă principiul pe baza căruia sunt cârmuite, în mod declarat, clasele alcătuite din cei ce muncesc în ţările libere; şi nici un om care acordă libertăţii valoarea cuvenită nu şi-ar da acordul la un asemenea mod de a-i guverna decât după ce ar fi fost epuizate toate eforturile posibile de a-i educa pentru libertate şi a-i cârmui ca pe nişte oameni liberi, şi s-ar dovedi definitiv că ei nu pot fi cârmuiţi altfel de cum sunt copiii. Simpla enunţare a acestei alternative arată cât de absurd este să presupui că s-ar fi făcut asemenea eforturi în vreun caz care să merite să fie luat în consideraţie aici. Numai datorită faptului că instituţiile din Anglia suferă de o mulţime de inconsecvenţe, îşi găsesc loc în viaţa noastră practic lucruri care ţin de sistemul unei cârmuiri despotice sau, cum se spune, paternaliste, în timp ce libertatea generală a instituţiilor noastre împiedică exercitarea controlului în măsura în care ar fi necesară pentru a face constrângerile cu adevărat eficace ca instrumente ale educaţiei.

Într-unul din capitolele anterioare ale acestui eseu s-a evidenţiat faptul că libertatea individului, în chestiuni care îl privesc doar pe el, implică o libertate corespunzătoare a oricărui număr de indivizi de a reglementa prin înţelegeri mutuale lucrurile care îi privesc pe toţi, împreună, şi pe nimeni altcineva decât pe ei. Această chestiune nu prezintă nici o dificultate, atâta vreme cât voinţa tuturor persoanelor implicate rămâne nemodificată; dar cum aceasta se poate schimba, este adesea necesar, chiar în chestiuni care îi privesc numai pe ei, ca aceştia să stabilească anumite angajamente unul cu celălalt; şi atunci când o fac, este potrivit de regulă ca aceste angajamente să fie respectate. Dar, în legislaţia fiecărei ţări, probabil, această regulă generală are şi nişte excepţii. Nu numai că oamenii nu sunt ţinuţi să respecte angajamentele care violează drepturile unor terţe părţi, dar uneori chiar faptul că angajamentul îi prejudiciază pe ei înşişi este considerat ca un motiv suficient pentru a-i elibera de ele. În Anglia, ca şi în majoritatea celorlalte ţări civilizate, bunăoară, un angajament prin care un om s-ar vinde sau ar admite să fie vândut ca sclav ar fi nul şi neavenit;