class="sup _idGenCharOverride-2">73 Scriitor american (1843–1916), care a ilustrat în romanele sale întâlnirea americanilor cu Europa în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. S-a stabilit el însuși în Anglia de la vârsta de 20 de ani.

74 Vestit restaurant francez din New York.

75 Expresie cultă, citat din cunoscuta poezie In memoriam A.H.H. (1850) a poetului britanic Alfred Tennyson (1809–1892).

76 Musical compus de Richard Rogers, care a rămas popular pe Broadway de la lansarea sa în 1949. A câștigat Premiul Pulitzer în 1950.

77 Walt Whitman, Opere alese, Univers, București, 1992, trad. de Mihnea Gheorghiu, poezia Seara, pe plajă, p. 218.

78 Om de afaceri în industria divertismentului american (1915–2005), al treilea soț al actriței și cântăreței Judy Garland.

79 Oraș pe insula cu același nume din apropierea țărmului Floridei.

80 Promontoriu pe insula omonimă, în apropierea coastei din Carolina de Nord.

81 Pictor și ilustrator american (1870–1966), cunoscut pentru culorile sale bogate și luminoase.

82 John Constable (1776–1837), peisagist englez, cunoscut mai ales pentru măiestria cu care redă jocul schimbător de nuanțe al luminii.

83 Povestire a scriitorului american Hermann Melville (1819–1891), al cărei erou este marinarul cu același nume.

84 Herman Melville, Masa din lemn de măr, Minerva, București, 1984, trad. de Petre Solomon, povestirea Billy Bud, marinarul, p. 299.

85 Hayao Miyazaki (n. 1941), celebru regizor japonez de filme de animație.

86 Protagonistă a unui film de desene animate științifico-fantastic intitulat Final Fantasy: The Spirits Within („Fantezie finală: Spiritele interioare“, 2001), cunoscut pentru realismul extraordinar al animației. A fost inspirat de seria de jocuri video de producție japoneză The Final Fantasy.

87 Pipă specială cu ajutorul căreia se fumează droguri.

88 În orășelul Stoke-on-Trend din comitatul englez Staffordshire se găsesc până în ziua de azi câteva dintre cele mai mari întreprinderi producătoare de ceramică și porțelanuri din lume.

CAPITOLUL IV

ACADEA CU MORFINĂ

1

O mare aurită, sclipind în raza piezișă de lumină care intra prin ferestrele tapetate cu praf: cupidoni auriți, scrinuri și lampadare aurite, și, insinuându-se în izul de lemn vechi, mirosul pătrunzător de terebentină, de vopsea de ulei și de vernis. L-am urmat prin atelier pe o cărare măturată prin rumeguș, pe lângă un panou cu știfturi și unelte, pe lângă scaune dezmembrate și mese ale căror picioare ridicau gheare în aer. Deși masiv, bărbatul dinaintea mea avea grație, era ceea ce mama ar fi numit un om „care plutește“, se deplasa lunecând parcă, fără efort. Cu ochii la călcâiele lui, l-am urmat pe o scară îngustă în sus și apoi într-o cameră slab luminată, cu un covor luxuriant, unde pe piedestaluri stăteau cocoțate urne negre, iar draperiile cu canafuri împiedicau soarele să pătrundă.

Ascultând tăcerea, inima mi se opri în loc. Flori moarte putrezeau în vazele masive chinezești și camera părea apăsată de o greutate înăbușitoare, etanșă: aerul era aproape prea viciat ca să poată fi tras în plămâni, exact ca în apartamentul nostru, sufocant, când domnul Barbour mă dusese înapoi în Sutton Place ca să-mi iau câteva lucruri de trebuință. Era o nemișcare pe care o cunoșteam; așa se închidea în sine însăși o casă atunci când cineva murise.

Dintr-odată, mi-am dorit să nu fi venit. Dar bărbatul – Hobie – păru să-mi