chestiune, atât de complicată şi atât de delicată cum este dragostea, dracul nu a pregetat să-şi „vâre codiţa lui”; „Şi dragostea-i lucru mare, /N-o cumpără fiecare. /Ci dragostele nu-s curate/Şi-s cu dracu-amestecate” (Antologie de lirică populară, 89). Că dragostea e şi un lucru „drăcesc” ne convinge faptul că ea poate fi indusă, provocată şi impusă prin intermediul celui mai bogat arsenal de vrăji şi farmece din magia populară românească (v. Magia premaritală), dar şi exorcizată, din corpul şi mintea celui îndrăgostit şi trimisă în pustietăţi, aidoma altor duhuri rele. Din acest punct de vedere, textele descântecelor de dragoste (de Lipitură, de Zburător) interferează adesea cu textele cântecelor lirice: „Du-te, dor, cu urâtu, /Nu-mi mai strica su-fletu; /Du-te, dor, cu Târnava, /Nu-mi mai strica inima” – cântă lata din Ardeal, dezamăgită în dragoste (Antologie de lirică populară, 23). Aceleaşi procedee retorice le aflăm şi în textul babei-descântă-toare de dragoste de pe malurile Dâmboviţei: „Dor de vânt, /Din de-vânt, /Să te duci de pe pământ: /Cu vântul ai venit, /Cu vântul să ta duci, /Pe aici să nu mai ajungi!” (G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, 431).

  DRĂGAICA: Este numele unui personaj mitologic dintr-un rit agrar, cât şi numele obiceiului respectiv, practicat în zonele din Estul ţării (Moldova, Muntenia, Dobrogea) în ziua Sf. Ioan Botezătorul (24 iunie). Există mai multe descrieri ale acestei sărbători populare, distanţate în timp şi în spaţiu. Prima menţionare o datorăm lui Dimitrie Cantemir, care identifică Drăgaica moldavă cu zeiţa romana Ceres: „Drăgaica pare să arate numele [zeiţei] Ceres: într-adevăr, în timpul când grânele încep să se coacă, se adună toate fetele din satele vecine şi aleg pe cea mai frumoasă şi cea mai chipeşă dintre ele, dându-i numele de Drăgaica. Pe aceasta, încoronând-o cu o cunună de spice, împodobită cu mai multe marame brodate cu măiestrie şi atârnându-i de mâini cheile hambarelor, o însoţesc cu mare alai pe ogoare. Împodobita astfel, întinzând mâinile şi punând maramele în bătaia vântului, încât pare că zboară, Drăgaica se întoarce de la câmp acasă, străbătând cu cântece şi dansuri toate satele prin care trecuse cu alaiul, înconjurată de toate celelalte fete care o numesc deseori, în cântecele deosebit de frumoase, sora şi stăpâna lor. Fetele de la ţară ale moldovenilor sunt foarte dornice de asemenea cinste, deşi o tradiţie neîntreruptă spune că cea care a jucat rolul de Drăgaica nu se mărită trei ani” (DescripUo Moldaviae, III.

  — Uirs JO [ijnurnjp ergofodij, ţn. Inup -sap 'ruguuojsuBJţ 'njarţrui 'ipaţsBou -no ţBposs a rrtuinjQjaurpap aţpajrp rpţduir ţod as 'apBj: iuoo aţuajrp iiajBdF ţod pis 'rnjnţjBds afjunpuaui -ţp ap is an? Pos ariiqjE, iai ap $14 -jgdsap tuns [BUIJOU poui ur A. Rea pa joţgiduiEţur jurBţur ţod as piy 'aţnz -PAajdau jo [uru [Bţur piaof apa mur -njQ^juoţgigo pun ap a [rqppa. Rduir OBS anqpiAaad arugjŢduiBţur ape; no 'duirţ uj ipgosiui [B pa no irt {-nsaooB 'ţpnţBgar 'larurj [nuisipquip gzEauguragur [numjcp?: iflMlHfl

  9sr

  — JLVA 'nrouiqQ -j) puorţrpB. I: i mTnţBs B ţpqo ngajţur BjdnsB aţBţrpunaaj rs apţupoj ap aAjazaa aţsaaB BSJBA -aa aaeo 'apj ap pirep ajds Bnsd ur nfj§ ap a [unuB [ajdsujp is 'iuao -Boa ingBjd ur aţBfjs ngaâ ap app -roq ajds (apapggjQ) aiBurgjrA ap; -aj ajdsuţp: suas npjnp ur gzsanpaja as garp&raua BIIB [SUBJI JEQ uopppu ipapaja B BoigBiu ajB [nuri; s ap ţp iqoaABjţs un a BOIBSBJTQ ga uiaund -nsajd gs isnţoţ aţţuxiad au 'BJBOS -Bjsap as ajBa ur jopuuoj nţgţapBA Bpijod ui ' (lOf 'i 'osdupmoj, 27U.02010J 'Baprg -AO) „gopoppj Bzoţquiis” gpEaay 'BJBA ap rn [niţrpps Enp ur ţoţ pjqapa 'pa ap JO [IAB [S rnaz 'o-n^j mr m [ni [no arjpads 'arpja pap -qns ţnunus un is a&e -loporeggjQ; maof „(6'8L 'puvwoj, 'loşijfti 'nasau ~? °InA „S) Utewnwaz E ajEinurrp ap OISBUI pag – gdB no asadojp a [riga -BJJ 'ţes ur durea ad ap jopareggjQ inmrep BajaojBoţui B^ 'aaprd JOJ; -ngjaua B ajerniurţs ap aigeur pe – ajuaaas na (pnp un) gţdnj o gzBar -nuip aţpajţp aţes mp unpp snop asauigţur as pusa JBI 'ajaaas BUBUI ur gpeod aporBgBjQ 'rigţjpoor apun ur ^pjţsy '-ropdB B is piţrţsps tnfnooj e ajBjqapa ap ţp mun apţuauiap pţu gsur osasdţi njsr.

  — Un§. IBţ DEJ as puea 'piva dp dojisofâ BajBOiBqjşs is aţsaurnu as VOIVBVJ, Q 'jtoiBjduiBţui „N 'ruaţuoţq JOJISOUIBJ; S inţ [no B [oiţiui fBuosjad inpaaB BţuauaţjtBdB pueaipui 'doppi ap is uojuvsni -vj inoof ap ajaţdoadB o Bisa^B 'in [nr -Bnţu afB aţuauoduioa apţuauiap is Ba 'ţ30iv6vu (j a^B ijn; Bsgj; ap guiBas O ' (jopţjoaaa B auiuiuiaj i^BţiuiA -ip pun p aiţsBiuioaua pţrda un nq -Bqojtd '„BSBouinjj„ '„BgBjp„ – vB -vj, p) BAB [S auigţjo ap apa vom6vu. (j ap apuinu vo ţuapiAa in; dBj ifooo ţod nu isap ' (BUBŢQ BpuBs>r”? Joz2 -ups) VUVIQ p4pz apuinu ap [-npuşg -a ['BUBuioj-oaBp aisjgqo ap Bjapp -uoa uoţBpajao nun 'auaizups ţs aţsatunu IBUI as paiqo ţsaaB uinQ 'ţn [-nspaoas ininţndaoui is jojaugaS iu -aoBoa ţBuiqaui 'JBJSB i^nţu ţnpaoB jopuuoj: BaţBţpjaArp 'Bauauiass ap 'BţsaţB 'iou ap aţBfdojtdB IBUI anaoda ur 'uaaaţ ad asapno afappaţBj^; ' (9II 'unsdJ-3 ta mţi -„(7 'W00^ V) „F? Irues p uBsi^Bjq -uir uip Bpuoa„ ao [inaof JBI 'DOIVB -QdQ p UVBVIQ: aCBUosaad snop ap ţBuruiop Bja inpp^ uBuuoapj [nţap -nf ur ga gAapa nuBisnsuaQ -JŞJ m [pţaqauB appuaţBp „ (821 'usauput -ou vounui ap nijpvuj, 'nosadoj 7y 'pndB) ţţsapuiaj: aupq ui iţBogjq -urr i^Bqjgq ap ţEaţpBjd Bja paiqo ţsaoB ga 'Eaj-xiX Ie mrniooas inţndaa -ur BJ 'gzBauuiasuoa 'ţisaupuioj, nqtuii voţpuoj ur 'nosajoa aqaBpjoj (gg

  — Ay duddpoui 3U3p vuoţsj) ţBqjgq ap aiBjţs ur aţBziqiap tuns IB [B urp a [aţaj JBI 'BUBUI ur Biqss na BZBBS -usp aaajBoap 'ppvipouj B ajEdrqa -naţur o a VOW6VJ. Q ga gsur auijsns aj&a 'ojBiqQ [ap BUEJ^ uBipţţ m [naoţ -g [go puguiţjEdB 'gosBauguioy; BJBJ, uţp paiqo rnţsaos Bajauasap p gpixa gpBouad rsBaaoB urp UIBJ ' (? Ţou 'j

  A33SA3 NVAI bolice se pare că e mult mai variată şi mai bogată decât clasificarea geografică şi economică a căilor de circulaţiE. În mit, legendă, basm, cântec sau vis, semnificaţia simbolică a