biblioteca Nr.1
de cărți online gratis
Cărți » Filosofie » Ziua Furnicilor citește top 10 cărți .Pdf 📖 📕 - carte online gratis .Pdf 📚

Cărți «Ziua Furnicilor citește top 10 cărți .Pdf 📖». Rezumatul cărții:

0
0
1 ... 76 77 78 ... 133
Mergi la pagina:
îndoială domnia.

 

Faţă de noi, voi nu sunteţi decât nişte larve imature.

Voi nu înţelegeţi nimic despre lume.

 

Respectaţi-ne şi hrăniţi-ne.

Degetele pot face orice fiindcă Degetele sunt zei.

Degetele pot face orice fiindcă Degetele sunt mari.

Degetele pot face orice fiindcă Degetele sunt puternice.

Adevăr gră

 

― Ce faci aici, Nicolas?

Băiatul stinse la iuţeală maşina.

― Nu dormi, mamă?

― M-a trezit zgomotul clapelor. Am ajuns să am un somn atât de uşor, încât uneori nici nu mai ştiu când dorm, când visez şi când mă aflu în plină realitate.

― Acum visezi, mamă. Culcă-te la loc!

O conduse cu blândeţe înapoi la pat.

Lucie Wells bolborosi: "Ce făceai cu ordinatorul, Nicolas?", dar somnul o cuprinse din nou înainte de-a fi apucat să pună întrebarea. Îşi visă fiul, folosindu-se de "Piatra de la Rosetta" pentru a înţelege mai bine cum funcţionează civilizaţia furnicilor.

Nicolas îşi zise că a scăpat ca prin urechile acului. Pe viitor, va trebui să fie şi mai atent ca până acum.

 

 

 

119. OPINIILE ÎMPĂRŢITE

 

O coloană lungă şi întunecată şerpuieşte printre mărăcinii de salvie, de maghiran, de cimbrişor şi de trifoi-roşu. Aflată în fruntea primei cruciade anti-Degete din istoria myrmicină, 103 conduce trupa, dat fiind că este singura care cunoaşte drumul spre capătul lumii şi apoi, mai departe, spre ţinutul Degetelor.

Aşteptaţi-mă! Aşteptaţi-mă!

După ce s-a trezit, 24 a întrebat pe toată lumea de jur-împrejur şi până la urmă muştele au fost cele ce i-au arătat pe unde să o ia ca să ajungă din urmă caravana.

Furnica i se alătură lui 103, în capul coloanei.

Cel puţin nu ţi-ai pierdut gogoaşa?

24 e cuprinsă de indignare. E perfect adevărat că este puţin cam zăpăcită de felul ei, dar ştie foarte bine cât de importantă este încărcătura pe care o duce. Misiunea Mercur se află pe primul loc. 103 o linişteşte şi îi propune să stea în permanenţă lângă ea, micşorând în felul acesta riscul de-a se pierde. 24 se arată de acord şi îşi potriveşte pasul cu al ei.

În spate, 9, acompaniată de ţârâielile unui grup de coropişniţe, intonează un cântec de război cu scopul de-a înviora trupa:

Moarte Degetelor, soldaţi, moarte Degetelor!

Dacă tu nu-i ucizi, ei te vor strivi.

Îţi vor incendia furnicarul

Şi le vor masacra pe doici.

Degetele nu sunt ca noi.

Sunt moi cu totul,

Nu au ochi

Şi sunt parşive.

Moarte Degetelor, soldaţi, moarte Degetelor!

Mâine nu va mai scăpa nici unul.

Deocamdată, necesităţile cruciadei sunt suportate mai degrabă de vieţuitoarele mici din preajmă. Procesiunea consumă în ansamblul ei vreo patru kilograme de carne de insectă pe zi.

Asta, pentru a nu mai pune la socoteală cuiburile jefuite de către roşcate.

Cel mai adesea, când aşezările află din timp de apropierea cruciadei, locuitorii preferă să i se alăture decât să suporte jaful, astfel încât numărul cruciatelor nu încetează să crească.

Când plecaseră de la Askolein, nu erau decât vreo două mii trei sute. Acum sunt deja două mii şase sute, adunate într-o masă compactă heteroclită, în care domină furnicile de toate mărimile şi culorile. Până şi flota aeriană s-a refăcut, numărând acum treizeci şi doi de rinoceri zburători, cărora li s-au alăturat cele trei sute de luptătoare din legiunea albinelor, plus o familie de şaptezeci şi două de muşte care zboară încolo şi încoace, lipsite de orice disciplină. Cruciada include, aşadar, iarăşi aproape trei mii de indivizi.

La amiază se face o haltă, deoarece căldura a ajuns de nesuportat.

Toată lumea se adăposteşte printre rădăcinile umbrite ale unui stejar, în vederea unei sieste mai lungi. 103 profită de ocazie ca să efectueze un zbor de încercare şi îi cere unei albine să o ia în spinare.

Experienţa nu durează prea mult. Albina se dovedeşte un bidiviu prost, deoarece produce prea multe vibraţii. În aceste condiţii, este imposibil să ţinteşti cum trebuie cu jetul de acid. Asta este. Escadrila albinelor va zbura fără să transporte în spinare furnici.

Într-un ungher, ceva mai încolo, 23 ţine un nou miting de propagandă. De data aceasta, a reuşit să strângă mult mai mulţi auditori decât la reuniunea precedentă.

Degetele sunt zeii noştri!

Publicul reia în cor sloganul deist. Furnicile emit laolaltă, entuziasmate, acelaşi feromon.

Bine, şi atunci ce e cu cruciada asta?

Nu este o cruciadă, ci o întâlnire cu stăpânii noştri.

Ceva mai departe, 9 duce o campanie cu totul diferită.

Ea le povesteşte sutelor de soldaţi adunaţi în jurul ei istorii teribile despre Degete, spunându-le că sunt capabile să răpească un oraş întreg în câteva clipe şi făcându-i să se înfioare până la ultimul.

Aflată şi mai departe, 103 nu emite nimic, ci recepţionează. Mai exact, strânge tot ce i-au povestit speciile străine despre Degete, pentru a-şi completa feromonul zoologic.

O muscă raportează că a fost urmărită de zece Degete care voiau să o strivească.

O albină raportează că s-a pomenit captivă într-un pahar transparent în vreme ce Degetele o sfidau din afară.

Un cărăbuş povesteşte că s-a ciocnit de ceva roz şi moale. Poate că era un Deget.

Un greiere afirmă că a fost închis într-o cuşcă şi hrănit cu salată, după care a fost eliberat. Temnicerii erau cu siguranţă nişte Degete, de vreme ce arătau ca nişte mingi roz când îi aduceau de mâncare.

Nişte furnici roşii susţin că au injectat cu venin o masă trandafirie care a fugit de îndată.

103 îşi notează cu atenţie toate amănuntele în feromonul ei zoologic.

Apoi, când temperatura devine din nou suportabilă, furnicile pornesc iarăşi la drum.

Cruciada înaintează întruna, fără contenire.

 

 

 

120. PLAN DE LUPTA

 

Laetitia era nerăbdătoare să se spele de mizeriile adunate din metrou şi îi propuse lui Méliès să se uite la televizor, în salon, cât timp face ea baie.

Comisarul se instală confortabil pe canapea şi dădu drumul televizorului, în timp ce, cufundată în apă, Laetitia redevenea un peşte.

Oprindu-şi respiraţia, ţinu o consfătuire cu sine. Îşi zise că dacă avea destule motive pentru a-l urî pe Méliès, avea deopotrivă tot atâtea de a-i fi recunoscătoare pentru că a intervenit la momentul potrivit. Aşadar, putea să o ia de la zero.

În salon, Méliès urmărea emisiunea lui preferată, cu un zâmbet de copil fericit care are

1 ... 76 77 78 ... 133
Mergi la pagina:


Recomandat pentru o lectură plăcută: ➾