Infectule, zic eu în gând şi deschid gura s-o spun cu glas tare, dar el se apropie de mine şi-mi şopteşte:

  — E în ordine. E Mayday. Du-te cu ei. Şi-mi spune pe numele meu adevărat. Să aibă asta un înţeles? Aş vrea să cred.

  — Cu ei? întreb. Îi văd pe cei doi bărbaţi din spatele lui, capetele lor părând două cranii în lumina palidă de sus din coridor. Cred că eşti nebun. Bănuiala mea pluteşte ca un înger negru asupra lui, avertizându-mă. Aproape că prinde contur. De ce să nu ştie şi ei despre Mayday? Sigur că ştiu toţii Ochii, informaţie stoarsă prin bătăi şi torturi crâncene de la nenumărate victime.

  — Ai încredere în mine, zice el; cuvinte ce n-au fost niciodată un talisman şi nu oferă nici o garanţie.

  Dar mă reped cu sete la această încurajare. E tot ce mi-a mai rămas.

  Escortată de cei doi, unul în faţă, unul în spate, mă duc în jos pe scări. Mergem în pas de voie, cu luminile aprinse. În ciuda fricii, scena mi se pare obişnuită. De aici văd pendula. Nu e o anumită oră.

  Nick nu mai e cu noi. Poate că a coborât pe scara din dos, nevrând să fie văzut.

  Serena Joy stă pe coridor lângă oglindă şi priveşte în sus. Nu-i vine să creadă. În spatele ei se află Comandantul şi uşa de la salon e deschisă. Părul lui e foarte cărunt. Pare neliniştit şi neajutorat, dar deja bătând în retragere, detaşat. Orice altceva aş mai însemna eu pentru el, în acest moment sunt o catastrofă. Fără îndoială că s-au certat din cauza mea; fără îndoială că i-a făcut un scandal monstru. Sunt totuşi în stare să-l compătimesc. Moira are dreptate. Sunt o mămăligă.

  — Ce-a făcut? întreabă Serena Joy. Deci nu ea i-a chemat. Ce-mi pregătea ea, ce-o fi fost, era ceva mai puţin public.

  — Nu putem spune, doamnă, zice cel din faţa mea. Îmi pare rău.

  — Trebuie să văd autorizaţia, zice Comandantul. Aveţi mandat?

  Acum aş putea ţipa, să mă agăţ de balustradă, să las la o parte orice demnitate. În felul ăsta i-aş putea opri, măcar pentru o clipă. Dacă sunt din cei adevăraţi, vor rămâne în continuare, dacă nu, or să fugă. Şi-or să mă lase aici.

  — Nu avem nevoie de mandat, domnule Comandant, dar totul e în ordine, zice primul din nou. Violare a unor secrete de stat.

  Comandantul îşi duce mâinile la cap. Ce-am spus eu şi cui, şi care dintre duşmanii lui a aflat? Poate că de acum încolo nu se va mai bucura de aceeaşi încredere. Mă aflu deasupra lui şi-l privesc de sus; pare că se face mai mic. Deja au fost epurări şi la ei şi vor mai fi. Serena Joy păleşte.

  — Căţea, zice. După tot ce-am făcut pentru tine.

  Cora şi Rita se îngrămădesc din bucătărie. Cora a început să plângă. Eram speranţa ei şi n-am corespuns aşteptărilor. Acum n-o să mai aibă niciodată copii.

  Duba aşteaptă pe alee, cu uşile duble deschise. Cei doi, de o parte şi de alta, mă iau acum de braţ şi mă ajută să mă urc. Nu am cum şti dacă pentru mine ăsta e sfârşitul sau un nou început. M-am lăsat în mâinile unor străini, pentru că n-am încotro.

  Aşa că intru în întunericul dinăuntru; sau poate în lumină.

  NOTE ISTORICE LA POVESTIREA CAMERISTEI.

  Care sunt o parţială transcriere a lucrărilor celui de-al doisprezecelea Simpozion de Studii Galaadeene, ţinut în cadrul Congresului Asociaţiei Internaţionale de istorie care a avut loc la Universitatea din Denay, Nunavit44, la 25 iunie 2195.

  Preşedinte: Profesor Maryann Crescent Moon45, catedra de Antropologie Caucaziană, Universitatea din Denay, Nunavit.

  Conferenţiar principal: Profesor James Darcy Pieixoto, Director al Arhivelor secolelor XX şi XXI, Universitatea Cambridge, Anglia.

  CRESCENT MOON:

  Sunt încântată să vă spun, în această dimineaţă, bine aţi venit aici la noi şi sunt bucuroasă să văd că aţi venit în număr atât de mare să audiaţi prelegerea Profesorului Pieixoto, care sunt sigură că va fi fascinantă şi valoroasă. Noi, cei de la Asociaţia de cercetări galaadeene, socotim că această perioadă este demnă de a fi studiată în continuare, fiind de fapt cea care a dus la retrasarea graniţelor ţărilor lumii, în special în această emisferă.

  Însă aş vrea să fac mai întâi câteva anunţuri. Expediţia pentru pescuit va avea loc mâine, cum a fost planificată, iar acei dintre dumneavoastră care nu şi-au adus haine de ploaie potrivite şi spray contra insectelor, le pot obţine de la Biroul de înscriere contra unor sume neînsemnate. Plimbarea în natură şi Spectacolul în aer liber de recitări în costume de epocă au fost reprogramate pentru poimâine, deoarece infailibilul nostru Profesor Johnny Running Dog46 ne asigură că vremea se va schimba atunci.

  Aş vrea să vă reamintesc celelalte evenimente sponsorizate de Asociaţia de studii galaadeene la care puteţi participa la acest Congres în cadrul celui de-al XII-lea simpozion. Mâine după-amiază, Profesorul Gopal Chatterjee47 de la Universitatea din Baroda, India, Catedra de filosofie occidentală, va vorbi despre „Elemente Krishna şi Kali în religia de stat din perioada galaadeană timpurie”, iar joi dimineaţa va fi o comunicare ţinută de Profesor Sieglinda van Buren de la Universitatea din San Antonio, Catedra de istorie militară. Profesorul Van Buren va ţine o prelegere ilustrată, cu siguranţă fascinantă, despre „Tactica Varşovia: Strategii de încercuire a centrului urban în timpul războaielor civile galaadeene”. Sunt sigură că toţi dorim să asistăm la aceste conferinţe.

  De asemenea trebuie să-i amintesc conferenţiarului nostru principal – deşi sunt sigură că nu e nevoie – să se încadreze în timpul prevăzut, deoarece dorim să ne rămână timp pentru întrebări şi nu dorim niciunul să nu ajungem la masa de prânz, aşa cum ni s-a-ntâmplat ieri. (Râsete).