întinderea deşertului acestuia călduţ şi trandafiriu, presărat cu grăunţe fine. Trece de genunchi şi urca spre susul coapselor.

 

 

 

181. ENCICLOPEDIE

 

ŞASE: Cifra şase este o cifră bună pentru a elabora o arhitectură. Şase este numărul Creaţiei. Dumnezeu a creat lumea în şase zile şi s-a odihnit într-a şaptea. După Clement din Alexandria, Universul a. fost creat în şase direcţii diferite: cele patru puncte cardinale, Zenitul (punctul cel mai înalt) şi Nadirul 357 (punctul cel mai de jos în raport cu observatorul). În India, steaua cu şase braţe, numită Yantra, simbolizează actul dragostei, interpenetraţia dintre Yoni şi Lingam. Pentru evrei, steaua lui David, numită de asemenea şi sigiliul lui Solomon, reprezintă suma tuturor elementelor Universului. Triunghiul cu vârful îndreptat în sus reprezintă focul, iar cel cu vârful în jos reprezintă apa.

În alchimie se consideră că fiecărui vârf al stelei cu şase braţe îi corespund un metal şi o planetă. Vârful superior este Luna-argint. De la stânga la dreapta se află apoi Venus-cupru, Mercur-mercur, Saturn-plumb, Jupiter-staniu, Marte-fier. Combinaţia iscusită a celor şase elemente şi planete amplasează în mijlocul ei Soarele-aur.

În pictură, steaua cu şase braţe este utilizată pentru a înfăţişa toate combinaţiile posibile de culori. Unirea tuturor nuanţelor produce o lumină albă în hexagonul central.

 

EDMOND WELLS,

Enciclopedia cunoaşterii relative şi absolute, volumul II.

 

 

 

 

 

 

AL ŞASELEA ARCAN:

Imperiul Degetelor

 

 

 

 

 

182. ŞI MAI APROAPE DE ŢINTĂ

 

103 urcă spre partea de sus a picioarelor dar cinci Degete lungi se apropie, coboară şi îi barează drumul înainte de-a ajunge la încheietura coapselor. Vizita s-a încheiat.

 

 

103 se teme să nu fie strivită. Degetele însă rămân pe loc, ca şi cum ar aştepta-o la o întâlnire. Hotărât lucru, gioulikanienele aveau dreptate; Degetele acestea nu sunt deloc duşmănoase. Este încă în viaţă. Se ridică pe labele din spate şi întinde misiva spre cer.

 

 

Laetitia Wells îşi apropie încet unghiile prelungi şi lăcuite ale arătătorului şi degetului gros şi, folosindu-le ca pe un cleşte, apucă hârtia împăturită.

 

 

103 ezită o clipă, apoi îşi desface larg mandibulele, dând drumul preţioasei sale poveri.

 

 

Pentru această clipă neasemuită au murit nenumărate furnici.

 

 

Laetitia Wells puse hârtia în căuşul palmei; nu era mai mare decât un sfert de timbru, dar se puteau distinge literele scrise pe ambele părţi. Erau atât de mici că abia se desluşeau, dar se vedea limpede că. scrisul este omenesc.

― Cred că furnica asta ne-a adus o scrisoare, spuse Laetitia, încercând să citească peticul minuscul de hârtie.

Jacques Méliès se duse să-şi caute lupa.

― Cu asta sper să o putem descifra mai uşor.

Puseră furnica într-o fiolă, se îmbrăcară şi apoi se aplecară asupra hârtiei, privind-o prin lentila lupei.

― Am ochi buni, declară Méliès; dă-mi un stilou ca să încerc să notez cuvintele pe care le desluşesc; iar apoi o să vedem dacă le putem deduce pe cele lipsă.

 

 

 

183. ENCICLOPEDIE

 

TERMITA: Mi se întâmplă să întâlnesc savanţi, specialişti în termite, care îmi spun că furnicile mele sunt cu siguranţă interesante, dar că nu au înfăptuit nici măcar jumătate din ce au izbutit să facă termitele.

E cât se poate de adevărat.

Termitele sunt singurele insecte sociale şi chiar, neîndoielnic, singurele animale care au creat o "societate perfectă". Termitele s-au organizat într-o monarhie absolută în care fiecare individ este fericit să-şi slujească regina, în care toţi se înţeleg şi se întrajutorează, în care nimeni nu nutreşte nici cea mai mică ambiţie sau preocupare egoistă.

Societatea termită este fără îndoială una în care termenul de "solidaritate" îşi află sensul cel mai deplin. Şi asta poate din pricină că termita a fost primul animal care a construit oraşe, în urmă cu mai bine de două sute de milioane de ani.

Cu toate acestea, în însăşi reuşita ei se află propria-i condamnare. Prin definiţie, ceea ce este perfect nu poate fi ameliorat. Oraşul termit nu cunoaşte în consecinţă nici o modificare, nici o revoluţie sau tulburare internă. El reprezintă un organism pur şi sănătos care funcţionează atât de bine, încât nu poţi decât să te bucuri de fericirea ce domneşte pe coridoarele sale, construite dintr-un ciment deosebit de solid.

Furnica, în schimb, trăieşte într-un sistem social mult mai anarhic. Ea progresează făcând greşeli şi întreprinde totul începând prin a comite greşeli. Ea nu se mulţumeşte niciodată cu ceea ce are şi gustă din toate, chiar cu riscul vieţii.

Furnicarul nu este un sistem stabil, ci o societate care tatonează în permanenţă, testând toate soluţiile, până şi pe cele mai aberante, uneori cu riscul propriei sale nimiciri.

Iar acestea sunt, în ce mă priveşte, tot atâtea motive care să mă facă să fiu atras cu mult mai mult de furnici decât de termite.

 

EDMOND WELLS,

Enciclopedia cunoaşterii relative şi absolute, volumul II.

 

 

 

184. DESCIFRARE

 

După câteva minute de eforturi, Méliès reuşi să obţină o scrisoare coerentă.

"Ajutor. Suntem şaptesprezece persoane captive sub un furnicar. Cea care v-a transmis mesajul de faţă este devotată cauzei noastre. Ea vă va arăta drumul pe care trebuie s-o apucaţi ca să ne veniţi în ajutor. Deasupra noastră se află o lespede mare de granit, aşa încât aduceţi cu voi perforatoare şi târnăcoape. Jonathan Wells."

Laetitia Wells se îndreptă brusc:

― Jonathan! Jonathan Wells! Asta înseamnă că cel ce mă cheamă în ajutor este vărul meu Jonathan!

― Îl cunoşti?

― Nu l-am întâlnit niciodată, dar, totuşi, e vărui meu. Se credea că a murit, atunci când a dispărut în pivniţa casei de pe strada Sybarites... Îţi aminteşti de cazul cu pivniţa casei tatălui meu? Jonathan a fost una dintre primele victime!

― Pare cât se poate de viu, dar e captiv împreună cu un grup întreg de oameni sub un furnicar!

Méliès examină cu atenţie hârtia. Mesajul acesta era aidoma celor închise într-o sticlă încredinţată valurilor. Fusese redactat de o mână tremurândă, poate a unui muribund. Oare de câtă vreme îl transporta cu ea furnica? Ştia bine cât de încet se deplasau insectele acestea.

Mai exista o