Asta, într-adevăr nu/se poate lua, fie ea a naibii. – Se-nvârte!

  *

  Acest capitol s-ar cere încheiat cu o lungă listă a lucrărilor executate de deţinuţi, fie şi măcar de la primul cincinal stalinist şi până în vremurile hruşcioviene. Dar, bineînţeles, eu nu sunt în stare să o întocmesc. Pot doar să o încep, urmând ca, ulterior, doritorii să intercaleze în ea alte obiective şi să o continue.

  — Belomorkanal (1932), Volgokanal (1936), Volgodon (1952); – calea ferată Kotlas-Vorkuta, ramificaţia spre Salehard;

  — Calea ferată Rikasiha-Molotovsk; *

  — Calea ferată Salehard-Igarka (abandonată); ’

  — Calea ferată Lalsk-Piniug (abandonată); – -

  — Calea ferată Karaganda-Mointî-Balhaş (abandonată);

  — Calea ferată de pe malul drept al Volgăi, în apropiere de Kamâşin;

  — Căile ferate de rocadă de-a lungul frontierelor noastre cu Finlanda şi Persia;

  — A doua linie a Transsiberianului (1933-35, circa 4000 km);

  — Calea ferată Taişet-Lena (tronsonul iniţial al BAM);

  — Calea ferată Komsomolsk-Sovgavan;

  — Pe Sahalin, calea ferată de la gara Pobeda până la racordul cu reţeaua niponă;

  — Calea ferată spre Ulan-Bator* şi şoselele din Mongolia;

  — Calea rutieră Moscova-Minsk (1937-1938);

  — Calea rutieră Nogaevo-Atka-Nera;

  — Construcţia Centralei hidroelectrice Kuibâşev;

  — Construcţia Centralei hidroelectrice Nijnetulomsk (lângă Murmansk);

  — Construcţia Centralei hidroelectiice Ust-Kamenogorsk;

  — Construcţia Combinatului de prelucrare a cuprului de la Balhaş (1934-35);

  — Construcţia Combinatului pentru producţia de hârtie de la Solikamsk;

  — Construcţia Combinatului chimic de la Beriozniki;

  — Construcţia Combinatului de la Magnitogorsk (parţial);. R.

  — Construcţia Combinatului de la Kuzneţk (parţial);,. F-^mismu:)

  — Construcţia de uzine şi cuptoare Martin;

  — Construcţia Universităţii de Stat „M. V. Lomonosov” din Moscova (1950-53, parţial);

  — Construcţia oraşului Komsomolsk-pe-Amur; >. >; – ’? S

  — Construcţia oraşului Sovgavan;

  — Construcţia oraşului Măgădan;

  — Construcţia întregului Dalstroi;,. – l… >, – ’ ’ ’.

  — Construcţia oraşului Norilsk; L” ’. >T > ’

  — Construcţia oraşului Dudinka; r r” n.

  — Construcţia oraşului Vorkuta;

  — Constmcţia oraşului Molotovsk (Severodvinsk), începând din 1935;

  — Construcţia oraşului Dubna; ’. -_,.:,.

  — Construcţia portului Nahodka; ’.

  — Conducta de petrol ce leagă Sahalinul de continent;.

  — Construcţia cvasitotalităţii obiectivelor industriei nucleare;

  — Extracţia minereurilor radioactive (uraniu şi radiu, în apropiere de Celeabinsk, Sverdlovsk şi Tura);

  — Lucrul în uzinele de tratare şi îmbogăţire (1945-1948);

  — Extracţia de radiu la Uhta; rafinarea petrolului la Uhta, producţia de apă grea;

  — Extracţia de cărbune în bazinele Peciora, Kuzneţk, la zăcămintele din Karaganda, Sutcean etc.;

  — Extracţia de minereuri în Djezkazgan, în sudul Siberiei, în Buriat-Mon-golia, în Şoria, Hakasia, în peninsula Kola;

  — Extracţia de aur pe Kolâma, pe Ciukotka, în lakuţia, pe insula Vaigaci, la Maikain (raionul Baian-Aul din regiunea Pavlograd);

  — Extracţia de apatite în peninsula Kola (începând din 1930); s

  — Extracţia de spath fluorină la Amderm (începând din 1936);

  — Extracţia de metale rare (zăcământul „Stalin” în regiunea Akmolinsk, începând din anii ’50);

  — Producţia de lemn pentru export şi necesităţile interne, în întregul Nord al Rusiei europene şi în Siberia. Enumerarea puzderiei de lagpitnkte forestiere depăşeşte puterile noastre: ele reprezintă jumătate din Arhipelag. Primele câteva denumiri sunt, credem, edificatoare: lagărele situate de-a lungul râului Koin; pe râul Uftiuga, afluent al Dvinei; pe Nem, afluent al Vâcegdei (nemţi deportaţi), pe Vâcegda, în apropiere de Riabovo; pe Dvina Septentrională, în apropiere de Cerevkovo; pe Dvina Septentrională mică, în apropiere de Aristovo…

  De fapt, se poate întocmi o asemenea listă?… Ce hărţi, ce memorie prodigioasă au conservat denumirile miilor de lagăre forestiere provizorii, instalate pentru un an, pentru doi, pentru trei, până când întreaga pădure înconjurătoare era doborâtă, şi apoi integral lichidate? Şi, de altfel, de ce să vorbim numai de exploatările forestiere? Dar lista completă a tuturor insuliţelor Arhipelagului, care, într-un moment sau altul, au fost de suprafaţă – lagăre celebre, dăinuind cu zecile de ani şi puncte de detenţie ambulante, care migrau de-a lungul drumurilor şi căilor ferate în construcţie, puternicele centre de recluziune şi tranzitele alcătuite din corturi şi incinte împresurate cu garduri de nuiele? Cine se va simţi în stare să treacă pe aceste hărţi şi KPZ-urile? Şi închisorile din fiecare oraş (fiecare având câteva)? Şi coloniile agricole cu taberele lor de cosit şi zootehnice? Şi micile colonii industriale presărate prin oraşe ca seminţele? Iar Moscova şi Leningradul ar trebui desenate pe aceste hărţi separat, cu linii groase. (Să nu uităm sectorul de muncă instalat la jumătate dejdlometru de Kremlin, când a început construcţia Palatului Sovietelor.) în plus, în anii ’20 Arhipelagul a fost unul, iar în anii ’50 -cu totul altul şi situat în cu totul alte locuri. Cum să prezinţi această mişcare în timp? Câte hărţi ar trebui întocmite? În fine, Nâroblag-ul, Ustvâmlag-ul, lagărele din Solikamsk sau din Potma ar trebui înfăţişate ca provincii întregi haşurate – dar cine dintre noi a parcurs toate acele frontiere?

  Şi totuşi, sperăm să vedem într-o bună zi o asemenea hartă.

  — Încărcarea buştenilor pe vapoare în Karelia (până în 1930. După apelurile lansate de presa engleză de a se refuza recepţia lemnului încărcat de deţinuţi, zekii au fost îndepărtaţi urgent de la aceste lucrări şi expediaţi în adâncul Kareliei);

  — Livrările pentru front în timpul războiului (mine, obuze, ambalaje pentru acestea, confecţionarea de efecte militare);

  — Edificarea de sovhozuri în Siberia şi Kazahstan…, /!, _;”.

  Si, chiar dacă lăsăm la o parte toţi anii ’20 şi producţia caselor de recluziune, a caselor de reeducare, a caselor de reeducare prin muncă – cu ce s-au ocupat, ce au produs un sfert de secol (1929-1953) sutele de colonii industriale, invariabil prezente în fiecare oraş mai răsărit de pe întinsul ţării noastre?

  Ce au cultivat sutele şi sutele de colonii agricole?

  Sunt mai uşor de enumerat activităţile la care deţinuţii n-au participat niciodată, cum