Cărți «Arhipelagul Gulag V3 descarca gratis PDf 📖». Rezumatul cărții:
2. Alma-Ata – capitala Kazahstanului, Frunze (astăzi Bişkek) – capitala Kirghiziei.
! *
3. Despre amnistia din 7 iulie 1945 vezi voi. II, p. 126 şi urm.
4. Este vorba de romanul în cercul întâi, care, împreună cu alte manuscrise, a fost confiscat de KGB.
5. Kutuzov, Alexei Mihailovici (1749-1797), scriitor şi traducător, prieten apropiat al lui A. N. Radişcev.
6. În limba rusă organizaţiia înseamnă atât organizaţie, cât şi organizare.
Capitolul 7 – ZEKII în LIBERTATE
1. În limba rusă prin paşaport se desemnează atât actul intern (buletinul) de identitate, cât şi paşaportul eliberat pentru călătorii în străinătate. Acesta din urmă (proslăvit de Maiakovski) era de culoare roşie.
2. În poezia Versuri despre, paşaportul sovietic (1929).
3. Vezi voi. I, p. 446, nota 8 (Capitolul l).
4. Vers din poezia lui A. S. Puşkin în Siberia (1827), care a fost trimisă decembriştilor la ocnele siberiene.
5. Aici – privare de drepturi civile după executarea anilor de puşcărie şi de lagăr.
6. Vezi voi. I, p. 477, nota 9.
7. Vezi voi. I, p. 473, nota 10.
8. În realitate – „Asociaţia unională pentru răspândirea cunoştinţelor politice şi ştiinţifice”…
9. Între septembrie 1935, când s-au reintrodus gradele, şi ianuarie 1943, când s-au reintrodus epoleţii, ofiţerii aveau ca semne distinctive nişte mici pătrate, dreptunghiuri şi romburi, fixate la colţurile gulerului.
10. Vezi voi. I, p. 451, nota 52.
11. Stradă în centml Moscovei (după 1990 i s-a redat numele vechi: Tverskaia), pe care îşi aveau locuinţele mulţi demnitari de partid şi de stat comunişti.
12. Uniunea Compozitorilor.
13. Vezi voi. I, pp. 83, 86.
14. Limbă a iukaghirilor (odulilor), mic popor din lakutia şi regiunea Măgădan (aproximativ 600 de locuitori). Face parte din grupul limbilor paleoasiatice (paleosiberiene).
15. Elsberg, lakov Efimovici (n. 1901), critic şi istoric literar. Fost secretar al lui L. B. Kamenev (vezi voi. I, p. 457, nota 20). După congresul al XX-lea al
; PEUS, a fost demascat şi acuzat că, prin denunţurile sale, a contribuit la arestarea multor scriitori.
16. Lesiucevski, Nikolai Vasilievici (n. 1908), om de litere, publicist. Redactor şef >i (1951-1957) şi preşedinte al comitetului de conducere al editurii „Sovetski pisatel”. Ca şi Elsberg, a fost acuzat ca denunţător al multor scriitori.
PARTEA A ŞAPTEA,: STALIN nu MAI ESTE Capitolul – Cum să PRIVEŞTI ASTĂZI PESTE umăr
1. Şeful regimului disciplinar din romanul O zi din viaţa lui Ivan Denisovici.
2. Expresie, deseori citată, din comedia lui Gogol Revizorul.
3. Şundik, Nikolai Eliseevici (n. 1920), prozator. Romane, nuvele şi povestiri în care ni se înfăţişează construcţia socialismului în Orientul îndepărtat, în 1957-1966 – secretar al filialei Uniunii Scriitorilor din Riazan.
4. Diakov, Boris Alexandrovici (n. 1902), prozator şi dramaturg, în 1949 -victimă a represiunilor staliniste, cunoaşte lagărele Siberiei. Rodul acestei experienţe sunt două volume: Din cele trăite (1963) şi Poveste despre cele trăite (1964).
5. Şelest, Gheorghi Ivanovici (1903-1965), prozator, autorul unor scrieri conformiste despre lagăre şi victimele „ortodoxe” ale cultului personalităţii.
6. Serebriakova, Galina losifovna (1905-1980), prozatoare, printre altele autoarea unor cărţi despre Marx şi Engels. Victimă a cultului personalităţii.
7. Gorbatov, Alexandr Vasilievici (1891-1973), general de armată, în 1939 este arestat şi deportat în ţinutul Kolâmei, de unde este eliberat în 1941. Autorul unor memorii conformiste despre viaţa lagărelor.
8. Iliciov, Leonid Fiodorovici (n. 1906), om politic. A răspuns de problemele ideologice ale PEUS în vremea lui N. S. Hruşciov.
9. Tevekelian, Vartkes Arutiunovici (1902-1969), prozator. Printre altele, autorul unor romane dedicate cekiştilor (Granitul nu se topeşte, 1962) şi agenţilor de informaţii sovietici (Agenţia de publicitate a domnului Kocek, 1967).
Capitolul 2 – CÂRMUITORII TREC,. ’
ARHIPELAGUL RĂMÂNE.
A. N. Tolstoi, autorul trilogiei Calvarul (1927-1941), a lăsat şi câteva importante scrieri de inspiraţie istorică: romanul Petru l (1929-1945), povestirea Ziua lui Petru (1918), dilogia dramatică Ivan cel Groaznic (1941-1943) ş.a. În legătură cu dilogia, critica i-a reproşat că s-a abătut de la adevărul istoric.
Sukamo, Ahmed (1901-1970), om politic indonezian. Preşedinte (1945-1967) şi prim-ministru (1959-1966) al Republicii Indonezia. Laureat al premiului Lenin pentru pace (1959).
3. Nkrumah, Kwame (1909-1972), om politic ghanez. Preşedinte al Glianei (1960-1966), copreşedinte al Republicii Guineea (1966-1972). Militant pentru eliberarea naţională a popoarelor din Africa. Premiul Lenin pentru pace (1961).
4. Măsură adoptată, în anul 1962 (anulată în 1964), care împărţea comitetele de partid în două organisme: unul care răspundea de problemele industriale, şi celălalt de problemele agricole.
5. Poliţia secretă în Rusia ţaristă.
6. Este vorba de tabloul lui Rubens Dragostea filială a unei romane.
1. Expresie celebră din piesa Prea multă minte strică de Griboedov (Vezi voi. I, p. 458, nota 31.)
8. Vezi voi. II, p. 445.: -”: – -:
9. Arakceev, Alexei Andreevici (1769-1834), om politic, general, favorit atotputernic pe vremea lui Alexandru I. Ministru de război (din 1808), din 1810 – preşedinte al departamentului de război, în 1815-1825 este conducătorul de fapt al statului; organizatorul şi principalul conducător al coloniilor militare. Numele său a devenit simbolul celei mai crunte reacţiuni.
10. Potiomkin, Grigori Alexandrovici (1739-1791), om de stat, general-feld-mareşal, organizator al revoluţiei de palat din 1762, favorit şi sprijinitor apropiat al Ecaterinei II. A contribuit la cucerirea ţinuturilor din nordul Mării Negre; a dirijat construirea flotei din Marea Neagră. Comandant al armatei ruse în războiul ruso-turc din 1787-1791. A rămas celebru pentru „satele a la Potiomkin”, amenajate special pentru împărăteasă în cursul unei călătorii efectuate în Sudul de curând cucerit: montate cu toate cele de trebuinţă, populate cu figuranţi înfloritori, ele erau deplaste şi instalate la fiece popas al împărătesei.
— Capitolul 3 – LEGEA ÎN ZILELE NOASTRE ’
1. Kaledin, Alexei Maximovici (1861-1918), general, conducător al rezistenţei căzăceşti pe Don. În perioada octombrie 1917 –
