Adu-ţi aminte" de Dirty Jim^L-au injectat cu derivatul de mesca-lină, i-au făcut narcoză şi... Dacă nu-l curăţăm la timp cu arsenic, ar "îi spus şi cit lapte a supt de la mă-sa.

Jack îşi schimonosi gura într-un fel de rînjet,

— Cam văd eu unde vrei să ajungi.

— Şi crezi că ar fi soluţia cea mai proastă ?

— Nu-ţi dezminţi numele. Eşti o adevărată barracuda. De data asta însă nu-ţi poţi pune în valoare talentele. Ştii că trebuie să-l ducem viu la New-York.

— Din păcate, oftă Samy. Goli paharul, apoi rîse.

— N-ar fi exclus să-şi blesteme şi ceasul în care s-a născut, dacă va fi să ajungă viu şi nevătămat la New York.

Jack făcu un gest de plictiseală.

— Lasă-mă în pace cu ideile tale tîmpite. Numai ţie ţi-a trecut prin cap că n-ar fi el.

— N-aş crede că sînt tocmai tîmpite.

— La New York ai să te convingi că e el. Doctorul Butler care i-a aranjat mutra are să-l recunoască.

Telefonul de pe comodă zbîrnîi scurt. Jack şi Samy se uitară unul la celălat.

— Eh ? exclamă Samy, umplîndu-şi din nou paharul. Jack ridică receptorul.

— Alo !

De la celălalt capăt al firului se auzi o voce neutră.

— Vi s-au reţinut biletele de avion pentru mîine seară. Comunicarea se termină. Jack lăsă receptorul în furcă.

— Semnalul ! zise el.

— Cînd ?

— Mîine seară

— Bine că plecăm ! exclamă Samy. Căldura de aici a început să mă plictisească.

 

*

* *

 

Escortat de paznicul său, Mircea Paltin intră în cabinetul comisarului

Cessi.

Ca de obicei, gardianul îi scoase cătuşele, apoi se retrase.

Cessi îl pofti pe Mircea să ia loc.

— Ei, am avut dreptate ? A fost instructivă lectura ? întrebă el zîmbind.

— Mai mult decît instructivă, pasionantă ! Comisarul se ridică de la birou.

— Cineva vrea să te cunoască, domnule Paltin. Se îndreptă spre o uşă mică, pe care o deschise.

Un bărbat înalt, robust, cu părul tuns perie intră în încăpere. Avea ochi albaştri, pătrunzători şi o mustaţă cenuşie scurtă. Hainele negre erau frumos croite. Purta în colţul gurii o pipă din care pufăia tacticos.

 

— Domnul inspector-şef Giorgio Schiarelli din Interpol, spuse comisarul.

— Mă bucur să vă cunosc, domnule Paltin, spuse inspectorul-şef strîngîndu-i cordial mina.

La invitaţia comisarului, noul venit se aşeză pe un scaun, lingă Mircea.

— Domnul inspector-şef Schiarelli, spuse Cessi, este delegat de Interpol să se ocupe de cazul dumneavoastră.

Inspectorul-şef pufăi de cîteva ori din pipă, apoi se întoarse spre Mircea.

— Domnule Paltin, cazul dumneavoastră interesează îndeosebi Interpolul prin originalitatea modului în care aţi pătruns în rîndurile Mafiei, dar mai ales prin poziţia pe care aţi. obţinut-o în sînul acestei organizaţii, împru- mutînd personalitatea lui Vincenzo Genovese. Adevăratul Vincenzo Genovese este mort. Dosarul lui îl cunoaşteţi. Elementele acestea v-ar permite să vă jucaţi mai departe rolul, fără mari riscuri,

Mircea îl privi îndelung.

— După cîte înţeleg, îmi propuneţi să intru cu buna ştiinţă în gura lupului.

Inspectorul-şef clătină din cap.

— Exact. Asta este propunerea noastră. Dacă aţi accepta, aţi aduce un mare serviciu umanităţii. Ne-aţi sprijini în lupta pe care o ducem împotriva terorismului mafiot, împotriva traficului internaţional de stupefiante şi a. organizaţiilor gangstereşti care constituie azi unele dintre cele mai grave racile ale lumii civilizate.

— Credeţi-mă, domnule inspector-şef, nu mă văd deloc în postura lui

James Bond. Eu sînt scriitor, nu personaj de roman, protestă Mircea.

Giorgio Schiarelli zîmbi.

— Nu uitaţi că romanele trăite au o valoare sporită tocmai prin autenticitatea lor. Fiindcă sînteţi scriitor ar trebui să înţelegeţi cît de important ar fi aportul dumneavoastră dacă aţi accepta propunerea noastră.

Mircea se ridică de pe scaun şi începu să se plimbe gîn-ditor în lungul şi în latul încăperii. Fumul albăstrui din pipa inspectorului-şef se înălţa în arabescuri măiestre spre tavan. Mircea se opri brusc în dreptul lui Schiarelli,

— Presupunînd că aş fi de acord cu ideea dumneavoastră, de unde ştiţi că m-ar mai. accepta în mijlocul lor ? Poate că arestarea mea a trezit bănuieli.

Ştiţi prea bine că am" fost arestat de carabinieri, fără ca eu să fi opus vreo rezistenţă.

— Nici în privinţa asta n-aveţi a vă teme, replică in-speetorul-şef calm. Ca să vă daţi seama de importanţa ce vi se atribuie în sînul Mafiei, pot să vă aduc la cunoştinţă un fapt semnificativ. în momentul acesta se află la Pa- lerrno două personaje deosebit de marcante din Mafia americană, Jack Bolence şi Samy Goldauer...

— Zis Barracuda, completă Mircea.

— Perfect ! exclamă jovial inspectorul-şef. Cu o materie atît de bine învăţată e păcat să nu vă prezentaţi la examen... Şi acum să continui. Bolence şi Barracuda au sosit cu o misiune precisă. Să ceară Mafiei siciliene să vă asigure evadarea din închisoare.

— Oh

— Mai mult decît atît. Dispunem de informaţii potrivit cărora această evadare ar urma să aibă loc mîine. Depinde numai de dumneavoastră ca evadarea să reuşească.

— Ei bine ! Cu alte cuvinte, i-aţi lăsa să mă răpească, exclamă Mircea.

— Pardon, v-am lăsat să evadaţi. E o diferenţă. De altfel, sînt autorizat să vă asigur că în tot timpul misiunii dumneavoastră veţi fi sprijinit din umbră de elemente ale poliţiei.

Inspectorul-şef scutură scrumul din pipă, apoi şi-o umplu din nou cu tutun.

— Veţi avea un nume cifrat. După cum vedeţi ne-am gindit la toate. Chiar şi la o arestare a doctorului Butler, pentru a preveni o eventuală confruntare cu acesta. Inspectorul începu să-şi îndese pe îndelete tutunul în pipă. E de ajuns acordul dumneavoastră, ca întregul aparat să se pună în mişcare.

Mircea se opri nehotărît în mijlocul încăperii. Ispita era puternică. Oferta lui Schiarelli îi deschidea perspective captivante. I se dădea prilejul să trăiască o aventură unică în felul ei. Ciudat ! Curiozitatea şi setea de acţiune începuseră să-i covîrşească teama.

înspectorul-şef îşi aprindea pipa, urmărind cu coada ochiului lupta lăuntrică, zugrăvită destul de transparent pe chipul lui Mircea. Aruncase cu îndemînare nada.

Mircea îşi dădea seama că inspectorul-şef era un abil psiholog, priceput să folosească cele mai potrivite argumente în favoarea tezei sale. în definitiv nu i se cerea decît să continue