.desert, cînd Jack Bolence îşi făcu apariţia. Era îmbrăcat în negru şi avea o expresie solemnă şi întunecată de cioclu.

— Vreau să-ţi vorbesc între patru ochi, Charlie, se adresă el lui Mircea. Disciplinat, Capozzolo se ridică de la masă.

— Mă duc în bibliotecă să fumez o ţigară, spuse eh

— Pedro, cafele ! porunci Mircea. Ia loc, Jack. Un pahar cu vin ?

— Da. Mulţumesc. Goliră cîte un pahar.

— Am să-ţi fac o comunicare importantă, Vincenzo, zise Jack după ce rămaseră singuri.

— Ai uitat că noul meu nume este Charlie ?

-— N-am uitat. în casa asta, însă, putem discuta în siguranţă. Eu am ales-o. Nu sînt ascunse microfoane.

— Aştept comunicarea, Jack.

Jack se uită instinctiv în jur, spre a se asigura că uşile sînt bine închise.

— Tribunalul organizaţiei şi-a încheiat acum o jumătate de oră dezbaterile.

— Aha!

— Ţi s-au adus acuzaţii grave, Vincenzo.

— Ştiu despre ce e vorba, Jack. Samy mi le-a enumerat acum câteva ore,

în maşină. Şi care a fost concluzia ? Aii hotărît să mă execute ?

— Se poate să-mi pui asemenea întrebări ? Dacă ar fi hotărît să te execute, nu te-ar fi înştiinţat de acest lucru. Cunoşti uzanţele.

Mircea îşi dădu seama că se pripise...

— Prietenia noastră e mai presus de uzanţe, spuse el, încereînd să repare gafa.

— încrederea ta mă onorează. în Cosa Nostra însă, prieteniile sînt oarecum îngrădite, Vincenzo.

— Ştiu şi asta, Jack, oftă Mircea. Ei, mai departe ?

— Tribunalul ţi-a acordat un termen de şase zile, inlăuntrul căruia să te poţi spăla de bănuielile ce planează asupra ta şi a oamenilor tăi.

— Mai precis ?

— Să achiţi organizaţiei redevenţele pe ultimul trimestru, să justifici modul în care ai folosit cele şaizeci.de milioane destinate cazinourilor din

Florida şi Louisiana şi să lămureşti situaţia celor două transporturi de stupefiante care s-au volatilizat pur şi simplu după ce au fost preluate de oamenii tăi.

— Va să zică, aici am ajuns. Să mi se pună la îndoială buna-credinţă. Tocmai mie, zise Mircea, afectînd un simţămînt de îndurerată jignire. M-aş fi aşteptat la alt tratament.

— Dragul meu Vincenzo, nu trebuie să-ţi faci sînge rău. Ai duşmani, dar şi prieteni. Scottie, Antinous şi,cu mine te-am susţinut cu toată energia. Dave, Mark şi Chuck au stat. în expectativă. Francesco, Gus, Samy şi Hali ţi-au cerut însă capul. Fiind puşi în minoritate, au trebuit să cedeze.

Jack îşi umplu din nou paharul.

— Dacă s-ar afla că am rostit nume, mi-aş semna sentinţa la moarte. Faţă de tine, mi-am permis să vorbesc, fiindcă ştiu că n-ai să faci indiscreţii.

— Noi sîntem mai mult decît prieteni, Jack, spuse Mireea, cu prefăcută căldură.

Jack savura vinul aromat.

— în timpul şedinţei au avut loc scene nostime, Hali a contestat, de pidă,

că tu şi cu Genovese aţi fi aceeaşi persoană. Samy avusese grijă să furnizeze fiecărui membru al consiliului de judecată cîte o fotografie cu noua ta înfăţişare. Hali a mers pînă acolo încît a afumat că ai fi un agent al poliţiei.

Mircea pufni în rîs, ca după o glumă reuşită :

— Eu, agent al poliţiei ! De mult n-am mai rîs cu atita poftă.

Şi Jack făcu haz. Apoi reluă :

— Gus, care vede pretutindeni numai agenţi provocatori, a şi cerut să fii executat.

— Gus a fost întotdeauna un laş, se strîmbă Mircea dezgustat.

— Ca să le scot din cap ideile astea tîmpite, am cerut sâ fii confruntat cu doctorul Butler, singurul în măsură să te identifice.

Mircea avu senzaţia că a intrat brusc sub un duş rece.

— Asta va lămuri definitiv situaţia, spuse el, zîmbind cu o profundă convingere.

încerca să se liniştească, spunîndu-şi că inspeetorul-şef Schiarelli întrevăzuse totuşi posibilitatea arestării preventive a doctorului Butler, spre a evita o confruntare a acestuia cu Mircea. Dar dacă această arestare ar fi împiedicată din diferite motive ? Activitatea profesională a doctorului Butler nu se desfăşura la „lumina zilei". Cabinetul său medical nu era decît o firmă menită să înşele aparenţele. Afară de aceasta, paza îi era asigurată de aceeaşi gangsteri pe care-i servea cu atîta competenţă, ' i schimbul unor onorarii — ce-i drept — fabuloase. Mircea nu-şi făcea iluzii aspra consecinţelor pe care le-ar uferit în urma unei eventuale confruntări cu Butler,

— în ceea ce mă priveşte, spuse Jack, sînt sigur că îţi vei clarifica situaţia într-un timp foarte scurt. Mai scurt chiar decît termenul care ţi s-a acordat.

Cheia enigmei este Reggie Lascalzo. La el sînt banii. Nu-ţi rămîne decît să ajungi la Reggie. Dacă ai nevoie de ajutor, poţi apela oricînd la mine.

— Să sperăm că n-o să fie cazul, spuse Mircea. Cer un singur lucru. Să nu mi se pună beţe în roate. înţelegi ce vreau să spun ?

— în privinţa asta, să fii liniştit. E o chestiune de care mă voi ocupa personal.

Apoi Jack plecă.

*

* *

 

În faţa paharului plin, Mircea rămase multă vreme gîn-ditor. Nu-şi îngăduia să treacă la acţiune înainte de a cîn-tări temeinic toate posibilităţile care se ofereau pentru soluţionarea acestei afaceri. Un pas greşit putea să-l coste viaţa... Hm ! Ciudat. Acum cuvintele acestea aveau pentru el o altă rezonanţă. în Sicilia primejdia de a i se descoperi impostura îl ţinuse într-o stare de spaimă şi de tensiune continuă, asemănătoare unui coşmar. Acum privea lucrurile cu mai mult calm, era mai lucid. S-ar fi zis că se familia-, rizase cu primejdia. Şi culmea era că situaţia în care se găsea momentan era mai grea, mai complicată. Identitatea lui de împrumut crea serioase îndoieli. Pe de altă parte trebuia să facă faţă unei crize căreia poate nici adevăratul Vincenzo Genovese nu i-ar fi găsit dezlegarea,

Cînd Pedro apăru cu o pomieră cu fructe, Mircea îl trimise după Capozzolo. Gangsterul apăru plin de curiozitate. Bănuia că se pregăteau lucruri mari. Mintea nu-l prea ajuta. Simţea însă instinctiv că şi fiinţa sa era primejduită. Suprimarea şefului atrage îndeobşte şi "exterminarea oamenilor săi de încredere. Nu sînt exceptaţi decît acei care au înţelepciunea să treacă din timp în tabăra învingătorului. Capozzolo era perplex. Stăpînul său, Vin-cenzo Genovese, devenise mai nehotărît, mai timorat de