Cărți «Crima Din Orient Expres cărți .Pdf 📖». Rezumatul cărții:
— E adevărat, strigă Constantine, înfierbântat. Ar fi trebuit să ne dăm seama! Acum îmi amintesc că ne-ai atras atenţia asupra lor, când ni le-ai repetat. Şi acum înţeleg de ce te-ai ferit să te încrezi în indicaţia ceasului sfărâmat pe care l-am găsit. Asta înseamnă că la unu fără douăzeci şi trei de minute, Ratchett era mort...
— Şi că cel care vorbea era asasinul lui! completă Bouc impresionat.
Poirot făcu un gest de dezaprobare.
— Să nu ne pripim. Şi să nu luăm drept bun mai mult decât ştim în realitate. Cred că e mai sigur să spunem că la acea oră, adică la unu fără douăzeci şi trei de minute, altcineva decât Ratchett se afla în compartimentul acestuia, şi că acest altcineva era fie francez, fie vorbea curent franţuzeşte.
— Eşti foarte prudent, bătrâne.
— Trebuie să înaintăm pas cu pas. Nu avem nici o dovadă reală că Ratchett era mort la acea oră.
— După câte îmi amintesc, un strigăt te-a sculat pe dumneata din somn.
— Da, într-adevăr.
— Într-un fel, spuse Bouc preocupat, această descoperire nu schimbă prea mult lucrurile. Ai auzit pe cineva mişcându-se alături. Acest cineva nu era Ratchett, ci celălalt. Îşi spăla, fără îndoială, mâinile de sânge, ştergea urmele şi ardea scrisoarea compromiţătoare. Apoi a aşteptat până când s-a făcut complet linişte şi, crezând că e în afară de orice primejdie şi că drumul e liber, a încuiat şi a zăvorât pe dinăuntru uşa dinspre coridor, a descuiat uşa de acces spre compartimentul doamnei Hubbard şi s-a strecurat înăuntru. De fapt, aşa ne-am gândit şi noi, cu diferenţa că Ratchett fusese omorât cam cu o jumătate de oră mai devreme şi că ceasul fusese pus la unu şi un sfert, pentru a-i da un alibi.
— Un alibi nu prea grozav, spuse Poirot. Limbile ceasului arătau unu şi un sfert, adică tocmai momentul când ucigaşul a părăsit de fapt scena crimei.
— Adevărat, spuse Bouc puţin zăpăcit. Atunci, ce-ţi spune ceasul?
— Dacă limbile au fost mutate, spun dacă, atunci ora la care au fost puse trebuie să aibă o semnificaţie. Cel mai firesc ar fi să suspectăm pe oricine are un alibi serios pentru timpul indicat de ceas, adică unu şi un sfert.
— Da, da, spuse doctorul, raţionamentul e corect
— Trebuie, de asemenea, să acordăm puţină atenţie momentului când a pătruns asasinul în compartiment Mai precis — când anume i s-a oferit ocazia favorabilă pentru a face aceasta? Dacă nu cumva îl bănuim de complicitate pe adevăratul conductor, atunci putem conchide că singura ocazie a fost în timpul opririi trenului la Vincovici. După plecarea trenului din Vincovici, conductorul stătea cu faţa la coridor. Şi dacă în mod normal, nici unul dintre pasageri nu s-ar fi uitat la un însoţitor de vagon, singurul care ar fi remarcat prezenţa unui impostor ar fi fost tocmai adevăratul conductor. Dar în timpul opririi de la Vincovici, conductorul a coborât pe peron. Deci — calea era liberă.
— Şi, conform raţionamentului nostru anterior, asasinul trebuia să fie unul dintre călători, spuse Bouc. Deci, ne întoarcem de unde plecasem — care din ei?
Poirot zâmbi.
— Am întocmit o listă, spuse el. Consultând-o, vă puteţi reîmprospăta memoria.
Doctorul şi Bouc se aplecară asupra foii de hârtie pe care le-o întinse Poirot. Era concepută cu grijă, metodic; pasagerii erau trecuţi în ordinea în care fuseseră anchetaţi.
HECTOR MACQUEEN
— cetăţean american. Cuşeta numărul 6. Clasa a doua.
Motiv
Poate ruperea cârdăşiei cu cel asasinat?
Alibi
De la miezul nopţii la 2 dimineaţa. (De la miezul nopţii la 1.30 confirmat de colonelul Arbuthnot, iar de la 1.15 la 2 confirmat de către conductor).
Dovezi împotriva lui
Nici una.
Amănunte suspecte
Nici unul.
CONDUCTORUL — PIERRE MICHEL
— cetăţean francez.
Motiv
Nici unul.
Alibi
De la miezul nopţii la 2 dimineaţa. (Văzut de H.P. pe coridor, în intervalul în care s-a auzit vocea din compartimentul lui Ratchett, adică la 12.37. De la 1 la 1.16, confirmat de ceilalţi doi conductori).
Dovezi împotriva lui
Nici una.
Amănunte suspecte
Uniforma de conductor găsită constituie un punct în favoarea lui, întrucât se pare că era destinată să arunce bănuiala asupra lui.
EDWARD MASTERMAN
— cetăţean britanic. Cuşeta numărul 4. Clasa a doua.
Motiv
Probabil ruperea relaţiilor cu decedatul, al cărui valet era.
Alibi
De la miezul nopţii la 2 dimineaţa. (Confirmat de Antonio Foscarelli).
Dovezi împotriva lui sau amănunte suspecte
Nici una, exceptând faptul că e singurul bărbat având înălţimea şi talia potrivite pentru uniforma de conductor. Pe de altă parte, e puţin probabil că vorbeşte bine franţuzeşte.
DOAMNA HUBBARD
— cetăţeană americană. Cuşeta numărul 3. Clasa întâi.
Motiv
Nici unul.
Alibi
De la miezul nopţii la 2 dimineaţa — nici unul.
Dovezi împotriva ei sau amănunte suspecte
Povestea cu bărbatul din compartimentul ei, susţinută de declaraţiile iui Hardman şi ale cameristei Schmidt.
GRETA OHLSSON
— cetăţeană suedeză. Cuşeta nr 10. Clasa a doua.
Motiv
Nici unul.
Alibi
De la miezul nopţii la 2 dimineaţa (Confirmat de Mary Debenham). Notă. A fost ultima care l-a văzut pe Ratchett în viaţă.
PRINŢESA DRAGOMIROFF
— cetăţeană franceză naturalizată. Cuşeta nr. 14. Clasa întâi.
Motiv
Cunoştinţă intimă a familiei Armstrong, naşă a Soniei Armstrong.
Alibi
De la miezul nopţii la 2 dimineaţa. (Confirmat de conductor şi de cameristă).
Dovezi împotriva ei sau amănunte suspecte
Nici una.
CONTELE ANDRENYI
— cetăţean ungur. Paşaport diplomatic. Cuşeta nr. 13. Clasa întâi.
Motiv
Nici unul.
Alibi
De la miezul nopţii la 2 dimineaţa. (Confirmat de conductor, fără să acopere intervalul de la 1 la 1.15).
CONTESA ANDRENYI
— vezi mai sus. Cuşeta 12.
Motiv
Nici unul.
Alibi
De la miezul nopţii la 2 dimineaţa. Luat trional şi dormit. (Confirmat da soţul ei. Sticluţa cu trional în dulăpiorul din baie).
COLONELUL ARBUTHNOT
— cetăţean britanic. Cuşeta nr. 15. Clasa întâi.
Motiv
Nici unul.
Alibi
Da la miezul nopţii la 2 dimineaţa. Stat de vorbă
