sentimente de mândrie patriotică pentru succesele deosebite obţinute, pentru perspectivele luminoase ce se deschid României socialiste, pentru prestigiul tot mai mare al patriei noastre pe arena internaţională.

Evenimentele dramatice prin care am trecut ca urmare a cutremurului catastrofal de la 4 martie şi care ne-au cauzat mari pierderi materiale şi de vieţi omeneşti au constituit un moment de grea încercare pentru întregul nostru popor, dar, în acelaşi timp, au pus în evidenţă, cu o forţă nemaiîntâlnită, minunatele calităţi ale poporului nostru – dârzenia, tenacitatea, curajul, răspunderea faţă de interesele generale ale naţiunii, încrederea nestrămutată în cauza socialismului –, hotărârea neabătută de a merge înainte, de a înfrânge orice greutăţi, de a-şi făuri în mod liber viitorul, aşa cum şi-l doreşte el.

Zeci, sute de mii de oameni au participat zile şi nopţi la o luptă îndârjită, inegală cu stihia şi au învins oboseala, foamea şi durerea pentru a salva viaţa oamenilor şi bunuri materiale. Dar în lupta cu consecinţele grave ale seismului a ieşit cu pregnanţă în evidenţă forţa uimitoare a orânduirii noastre socialiste, capacitatea remarcabilă a partidului şi statului de a mobiliza masele de oameni ai muncii, unitatea de nezdruncinat dintre partid şi popor, încrederea deplină a membrilor societăţii noastre în partidul comuniştilor. Această unitate a societăţii socialiste româneşti este rezultatul politicii marxist-leniniste creatoare a partidului, care aplică adevărurile generale la condiţiile specifice ale ţării, ale luptei pentru prosperitate economică, ale eforturilor pentru formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste.

Aceste aspecte deosebit de valoroase, care, pe drept cuvânt, impresionează pe toţi oamenii de bună credinţă din întreaga lume şi care atestă vitalitatea şi perspectivele luminoase ale socialismului în România, nu convin cercurilor reacţionare imperialiste, ceea ce i-a determinat să înteţească propaganda antisocialistă, organizând pe diverse căi campanii de denigrare a orânduirii noastre, a cuceririlor socialiste din România şi prezentând în ultimul timp această propagandă duşmănoasă sub masca murdară de „apărători ai drepturilor omului“.

Aceste cercuri imperialiste mârşave au racolat unele elemente duşmănoase, declasate şi descompuse moral, fugiţi din ţara românească care, uneori sub povara amară a emigrării, pentru un blid de mâncare, îşi denigrează ţara, succesele obţinute de poporul român, de rudele şi de foştii lor prieteni, de toţi cei care pe pământul strămoşesc depun întreaga putere şi capacitate de muncă pentru ca România să înflorească şi să se afirme cu demnitate printre ţările cu o înaltă cultură şi civilizaţie.

În această atmosferă de muncă şi luptă, de efort general, pentru a asigura dezvoltarea ascendentă a patriei, pentru înfăptuirea programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, de edificare a celei mai drepte şi celei mai înfloritoare societăţi – comunismul, când umăr la umăr refacem consecinţele seismului catastrofal, dăm viaţă, în deplină unitate de voinţă, marilor idei programatice cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recenta sesiune comună a Comitetului Central al partidului, a Marii Adunări Naţionale, a Consiliului suprem al dezvoltării economice şi sociale, a activului central de partid, apar elemente mărginaşe, care sfidează până şi cele mai elementare norme de convieţuire socială, adoptând o poziţie de calomnie şi desconsiderare, alunecând în rândul celor mai declasate elemente care recurg la trădarea de ţară.

Printre aceştia se înscrie dr. Vianu Ion, şef de lucrări la catedra de Psihiatrie, fiind normat cu sarcini de perfecţionare.

Dr. Vianu Ion s-a bucurat de cele mai bune condiţii de viaţă şi învăţătură. După terminarea liceului se înscrie pentru a urma cursurile Facultăţii de filologie, după doi ani îşi manifestă opţiunea pentru profesie şi dă examen la Facultatea de medicină generală, pe care o absolvă în anul 1960. După ce termină şi internatul, în 1962, funcţionează ca medic la Schela Boldeşti, judeţul Prahova.

În anul 1963 ocupă prin concurs postul de preparator la disciplina Psihiatrie; în anul 1965 este avansat ca asistent, iar în anul 1972 a fost promovat în funcţia de şef de lucrări. De asemenea, a obţinut doctoratul în medicină în 1970, obţinând, prin echivalare, în 1971, titlul de medic primar. Folosind mijloacele de investigaţie şi laboratoarele clinicii, a efectuat lucrări ştiinţifice pe care le-a expus la manifestări ştiinţifice din ţară şi străinătate. A participat la elaborarea tratatului de Psihiatrie psihopată şi Psihiatrie [sic!]; a publicat lucrarea Introducere în psihoterapie şi a avut un larg acces la presă şi televiziune. A beneficiat de numeroase deplasări în străinătate: R.D.G. (1966), în schimb de experienţă, în Franţa (1970), ca bursier O.M.S., R.S. Cehoslovacia, Anglia, Grecia.

Ca avere, deţine un apartament de patru camere şi un autoturism Dacia 1300.

În clinică a avut toate condiţiile optime pentru a-şi forma şi perfecţiona gândirea şi practica în specialitate. Aşa cum recunoaşte Vianu Ion într-un memoriu de titluri şi lucrări, el s-a bucurat în ţara noastră de cele mai bune condiţii de muncă, i s-au creat posibilităţi să desfăşoare activitate de cercetare în domeniul pe care l-a preferat, i s-a dat posibilitatea să se specializeze în străinătate ca bursier.

Am amintit aprecierile formulate de dr. Vianu, prin care recunoaşte sprijinul primit pentru formarea sa profesional-ştiinţifică, tocmai pentru a pune în opoziţie ceea ce a primit şi ceea ce a înţeles să dea el poporului român.

Condus de spiritul calomniei şi ura faţă de orânduirea noastră, el denigrează şcoala medicală românească, în special învăţământul de psihiatrie, caracterizând un tratat, la care a participat cu redactarea a trei subcapitole, ca „o carte menită să ucidă de plictiseală pe imprudentul care s-ar aventura să o parcurgă de la un cap la altul“.

Din acelaşi spirit de ură şi duşmănie nutrit pentru poporul nostru, pentru patria în care s-a născut şi a crescut, el s-a pus la dispoziţia oficinelor străine, a proferat calomnii la adresa statului şi orânduirii noastre, a colegilor săi de muncă. Astfel, a declarat postului de radio Europa Liberă că în ţara românească cei care au păreri