Cărți «Cenusa si orhidee la New York descarcă top romane de dragosste .Pdf 📖». Rezumatul cărții:
— Ernie a fost întotdeauna un ticălos, vorbi Abe, în vreme ce mînuia cu măiestrie volanul pe spirala betonată.
Maşina lui Ernie câştigase un avans preţios. Ajunsese la etajul al treilea,
în vreme ce Abe abia lăsa în unnă etajul al şaselea. Cauciucurile şuierau. Maşinile cu care se încrucişau erau silite să tragă pe extrema limită a pistei spre a evita o ciocnire,
Ford-ul ajunsese la etajul I.
— Dacă apucă să iasă în stradă, riscăm să ne scape, strigă Abe furios.
Circulaţia intensă şi,..
Deodată vorbele i se topiră pe buze.
De pe platforma etajului I ieşi pe pista spiralată o limuzină Mercedes 600,
lungă cît o locomotivă, care manevra spre a cîrmi la dreapta. Ford-ul Mustang, lansat cu mare viteză la vale, intră ca un bolid în flancul limuzinei. Făcu un salt, se izbi lateral de balustrada de beton şi luă foc, proiectîndu-l pe conducător peste caroseria Mercedes-ului.
Cînd ajunse în dreptul maşinii incendiate, Abe frînă.
Nu putea trece mai departe cu Studebeker-vl.
Apărură cîţiva oameni cu extinctoare. Jeturile de spumă învăluită în cîteva clipe Ford-ul. în garaj se stîr-nise tumult.
Abe şi Mircea se strecurară prin spatele Mercedes-ului şi se opriră lîngă corpul lui Ernie, priponit de balustrada betonată. Zăcea într-o poziţie grotescă. Picioarele erau răşchirate într-un fel de grand ecart, braţele frînte făceau zigzaguri pe pardoseala mânjită cu motorină, iar capul despicat în două, ca un dovleac, lăsa să se vadă în-cîlceala însîngerată a circumvoluţiunilor creierului.
În jurul cadavrului începuse să se adune lume. Abe îl strînse pe Mircea de braţ.
— S-o ştergem, boss, şopti el. Nu e bine să ne găsească poliţia aici. Profitînd de zăpăceală, ieşiră în stradă, fără să-i oprească cineva. Cind se văzură pe trotuar, oftară uşuraţi
Se şi amestecară în mulţimea pietonilor.
Dinspre Oakland Boulevard se auzea tot mai puternic sunetul modulat al unor sirene.
— Poliţia ! murmură Abe. Şi ambulanţele. Am ieşit la timp.
Cotiră la dreapta, pe o stradă întunecoasă, puţin frecventată. Intrară în primul bar.
La tejghea cîţiva noctambuli se cinsteau cu băuturi tari.
Mircea se văzu în oglinda din spatele barmanului şi abia se mai recunoscu. Era palid, obrazul i se lungise şi ochii îi străluceau ciudat. Simţea un uşor tremur în picioare.
„Nu sînt încă bun de detectiv", îşi zise el iritat.
— De două ori whisky, porunci Abe, rezemîndti-se de tejghea.
Abe îşi aprinse o ţigară.
Barmanul luă de pe raftul de cristal o sticlă, cu--Scotch. Umplu două pahare şi le servi noilor clienţi.
Mircea îşi goli paharul din cîteva înghiţituri; Băutură alcoolica îi încălzi plăcut măruntaiele şi îi linişti: ea prinminune nervii.
— Încă un rînd, porunci el.
Şi Abe dădu peste cap whisky-ul.
În vreme ce barmanul executa comanda, Abe se întoarse spre Mircea.
— Ernie ne-a făcut figura, boss. I-au crescut aripi de îngeraş şi şi-a luat zborul tocmai cînd credeam că o să punem mîna pe el. Dar mai avem o săgeată în tolbă. Blackie. Nu mă aştept la cine ştie ce, dar trebuie să în- cercăm... A murit Ernie, trăieşte Blackie. Plecăm la Las Vegas, boss. Cu primul avion !...
*
* *
Cu ochii pe jumătate închişi. Mircea stătea cu capul sprijinit de spătarul moale al banchetei sale şi asculta zgomotul surd al motoarelor avionului.
Mai toţi călătorii dormeau. Şi Abe dormea, cu gura întredeschisă, cu mâinile împreunate pe pîntece şi cu nodul cravatei puţin lărgit, spre a nu-i stînjeni respiraţia. Veioza aprinsă arunca asupra obrazului său o tentă chih- limbarie.
Mircea se uită la el şi se întrebă cum de putea să doarmă atît de liniştit după cele întîmplate. Starea de exaltare pe care o încercase la bar lăsase loc unei ciudate moleşeli.
Recapitula evenimentele petrecute de la sosirea sa în Statele Unite.
Drumul îi fusese presărat numai cu cadavre — Joe Regan şi fiul acestuia, Sid Capozzolo, Ernie Franckfurter şi unul sau doi din conducătorii celor patru maşini din garaj, asupra cărora trăsese şi el şi Abe. Este adevărat că'fusese în legitimă apărare. Dar această legitimă apărare trebuia dovedită. N-ar fi fost exclus ca la această oră agenţii F.B.I.-ului să se afle pe urmele sale.
Dacă Abe escamotase cu abilitate cadavrele celor doi Regan şi al lui Sid,
altfel se prezenta situaţia la Chicago. Prezenţa lui şi a lui Abe puteau fi lesne dovedite. Agentul care le predase maşina luată cu chirie şi secretara lui Ernie Franckfurter i-ar fi identificat cu uşurinţă. Pe de altă parte posibilitatea de a fi lichidaţi de Mafie creştea in fiecare clipă.
Faptul că la garaj se încercase asasinarea lui şi a lui Abe dovedea că deplasarea sa la Chicago nu scăpase neobservată. Suprimarea lui Genovese
— alias Mircea Paltin — fusese de bună seamă hotărîtă dinainte. Numai aşa se explicau atentatele săvîrşite împotriva sa. Fără îndoială că Ernie fusese anunţat din timp de sosirea la Chicago a lui Genovese şi a omului său de încredere. I se recomandase să îşi ia măsuri de precauţie. Landis pierduse însă prima manşă. Cine o va cîştiga pe a doua ?
Mircea se uită pe geam. Undeva. în zare, se vedeau licărind luminile unui oraş.
Își consultă pliantul pe care o stewardesă i-l pusese la dispoziţie. Se apropiau de Minneapolis. În zori vor ateriza la Denver. Dacă vor prinde legătura cu avionul de Las Vegas vor ajunge la destinaţie în jurul orei şapte.
Închise ochii şi încercă să adoarmă. Somnul însă refuza să vină. îl potopeau gîndurile.
Îşi îndreptă iarăşi privirile spre fereastră. Luminile oraşului se apropiau cu încetul.
Spre sud scînteie un fulger şi încă unul.
Mircea aţipi. Nu se trezi decît în clipa în care stewardesa îl rugă să-şi prindă centura de siguranţă, deoarece trebuiau să aterizeze la Denver.
Se luminase de ziuă. La orizont se ivise geana purpurie a soarelui. Oraşul se desfăşura ca o oază verde, înspicată de albul zgîrie-norilor. în jur se desfăşura un imens deşert roşiatic. Spre vest se ridicau crestele albăstrui ale munţilor Stîncoşi. în centrul oraşului se singulariza domul Capitoliului.