are capacitatea de a o înţelege. Fără să-şi desprindă ochii de la televizor, băiatul simte că tatăl său s-a oprit şi vede cu coada ochiului o pată ceţoasă şi portocalie de nemişcare. Îl aude pe tatăl său rostind expresia „Fir-ar a dracu’“, dar într-un mod liniştit, cumva perplex, şi se hotărăşte să nu ridice privirea. În schimb, priveşte cu încăpăţînare în covor şi vede că un Coco Pops i-a intrat între degetele de la piciorul stîng.

Bunny înjură încă o dată, încet, şi îşi duce mîna la gură. Libby Munro, în cămaşa ei de noapte portocalie, atîrnă de grilajul ferestrei. Picioarele se sprijină de podea şi are genunchii îndoiţi. Şi-a folosit propria greutate ghemuită pentru a se sugruma. Faţa ei are culoarea mov a unei vinete sau ceva asemănător, iar Bunny se gîndeşte o clipă, în timp ce strînge din ochi, pentru a scăpa de acest gînd, că ţîţele ei arată bine.

 

1. Producător francez de haine pentru adolescenţi.

2. Spray de jucărie, a cărui soluţie se întăreşte în contact cu aerul, formînd fire de spumă colorată.

3. Serial de desene animate pentru copiii de vîrstă preşcolară şi şcolară.

 

5

Bunny stă pe balconul apartamentului său, aplecat peste balustradă. Bea dintr-o cutie de bere şi priveşte cum doi infirmieri împing targa prin parcare şi o depun pe soţia lui în ambulanţă. Acţiunea lor nu are nimic grăbit, iar lui Bunny i se pare, în mod nelămurit, ciudat de destinsă şi de rutinată. O adiere de vară suflă prin culoarele vîntului din cartier, îşi adună propriile resurse, devine mai puternică şi flutură marginile cearşafului de pe targă. Lui Bunny i se pare că vede marginea tălpii soţiei sale, dar nu e sigur. Trage din ţigară şi bea din cutia de bere.

Cum stă sprijinit de balustradă şi simte pulsul sîngelui acumulîndu-i-se în faţă, Bunny îşi aminteşte, ameţit de gravitaţie, cum stătea lîngă Libby într-un pat de hotel din Eastbourne. Îşi aduce aminte cum ea s-a ridicat din pat şi s-a dus la baie, iar undeva în intervalul dintre îndepărtarea acelor buci foarte înroşite şi întoarcerea tufişului ei galben, proaspăt spălat, Bunny a luat o decizie necugetată şi intempestivă şi i-a spus „Libby Pennington, vrei să fii soţia mea?“, iar în timp ce el rostea aceste cuvinte, camera se învîrtea nebuneşte şi Bunny s-a trezit că se agaţă pur şi simplu de marginile patului, ca şi cum ar fi putut să fie aruncat de-acolo.

Libby stătea în picioare, în faţa lui, fermă, goală şi cu pumnii în şolduri. Apoi i-a spus, cu un zîmbet în colţul gurii:

— Eşti beat (ceea ce era adevărat). Întreabă-mă mîine-dimineaţă.

Bunny şi-a luat ceasul de pe noptieră, s-a făcut că-l duce la ureche şi că bate cu degetul în geamul lui.

— E dimineaţă, a spus el.

Libby a rîs în modul acela copilăros şi sălbatic al ei şi s-a aşezat pe pat, lîngă Bunny.

— Mă vei respecta şi mă vei asculta? (Şi ea era beată.)

— Ăăă… da, a spus Bunny.

A căutat o ţigară şi şi-a băgat-o în gură. Libby i-a pus mîna între picioare şi a strîns.

— La bine şi la rău?

— Ăăă… da, a spus Bunny, aprinzînd ţigara şi suflînd o trîmbă de fum albăstrui în cameră.

Apoi a închis ochii. A auzit-o cum foşneşte prin geanta ei, iar cînd a deschis ochii, ea scria ceva cu rujul pe pieptul lui.

— Trebuie să fac pipi iar, a spus Libby.

Bunny a studiat din nou, prin vălul de fum, acel fund superb ce se îndepărta. S-a ridicat în picioare pe podeaua spongioasă şi instabilă şi s-a privit în oglinda măsuţei de toaletă. Apoi camera s-a înclinat brusc, sîngele i-a fugit din membre, i s-a adunat bubuitor în obraji, iar inima îi bătea nebuneşte în piept în timp ce el se ţinea cu mîinile de măsuţă şi citea unicul cuvînt scris acolo, pe dos: „DA“.

În timp ce vraja se destrăma, el a ridicat ochii s-o privească pe viitoarea lui soţie, care stătea în uşa băii, zîmbindu-i.

Acum, sprijinit de balustradă, Bunny simte – dar nu raţionează – că această amintire a soţiei lui dispărute – cum se îndepărta de el prin ceaţa fumului de ţigară, într-un hotel mizerabil din Eastbourne – va pluti pentru totdeauna ca un vis în conştiinţa sa. Va atîrna, ca un văl protector, în faţa celorlalte amintiri, fiind cea mai fericită dintre ele, şi îl va proteja de întrebările dure, cum ar fi, de exemplu, cum dracu’ s-a ajuns aici.

Bunny priveşte ambulanţa care se îndepărtează tacticos de bloc, urmată de maşina poliţiei.

„Îmi iau soţia“, se gîndeşte el.

Goleşte cutia de bere şi