fost expulzat din URSS.

  În străinătate, torentul scrisorilor şi al mărturiilor personale a continuat, şi ele, împreună cu unele informaţii tipărite, cunoscute în Occident, l-au îndemnat pe autor să mai efectueze nişte modificări şi adăugiri. Această versiune definitivă a cărţii este propusă cititorului în actuala ediţie de opere.

  CONŢINUTUL CAPITOLELOR Partea ÎNTÂI – OCNA Capitolul l – SORTIŢI PIERZANIEI Rezonanţa cuvintelor „ocnă”, „ocnaş”.

  — Decretul stalinist privind introducerea ocnei şi a spânzurătorii.

  — Biruinţele de pe front au adus completări -Lagărul de ocnaşi de la mina nr. 17 din Vorkuta.

  — Ultra-regimul.

  — A se compara cu ocna din Sahalin de pe vremea lui Cehov.

  — Alte asemenea lagăre.

  — Supărarea cititorilor pe autor.

  — Trei aviatoare comsomoliste.

  — Femeile care trăiau cu ocupanţii.

  — Cum erau întemniţaţi cei mărunţi. – Dascălii de şcoală în teritoriile ocupate.

  — Atitudinea autorităţilor faţă de patriotism în timpul războiului sovieto-german.

  — De unde atâţia trădători? – Oare existenţa determină conştiinţa?

  — Cine a comis greşelile?

  — Ce trebuie să considerăm greşeli.

  — De ce atât de mulţi oameni s-au bucurat de venirea nemţilor?

  — Mormintele din Vinniţa. Descoperirea lor.

  — Oare îi doare pe cei care îi călcăm în picioare?

  — Unde este învăţătura voastră?

  — Cui nu-i ajungea aerul.

  — Soţii Broneviţki.

  — Cum recepta aceasta tineretul. – În anii ’30 nu erau nici pe departe toţi încântaţi. – În minciuna sovietică tipărită nu se disting nuanţe.

  — Broneviţki-burgotnistru şi ce trebuia el să vadă.

  — Luciditatea concepţiei satului antebelic.

  — Care erau sentimentele poporului în preajma războiului şi cum au fost nimicite.

  — Exodul populaţiei cu duşmanul înfrânt.

  — Vlasovişti din disperare.

  — Vlasovişti din entuziasm.

  — Ce ştiau aceşti oameni în anul 1941.

  — Să se repete metoda bolşevismului.

  — Paralizia şi destrămarea puterii sovietice în 1941. – Încercuiri, încercuiri.

  — Maiorul Kononov şi regimentul lui. – „Să transformăm războiul în război civil.” -Mişcarea populară din Lokot Brianski, programul ei.

  — Pe Don.

  — Studenţii din Leningrad – De la armata străină oamenii nu aşteptau decât răsturnarea regimului.

  — Occidentul avea nevoie de libertatea lui, nu de a noastră. – Dorinţa noastră de eliberare şi obtuzitatea colonială germană.

  — Adevărata mişcare a oamenilor de rând.

  — Patria a fost trădată de vârfurile comuniste. – Cel^dintâi aliat al germanilor a fost Lenin.

  Îmblânzirea regimului de ocnă în anii 1946-1947 din necesităţi economice.

  — Crearea Lagărelor speciale începând din anul 1948.

  — Enumerarea lor. – Selecţia după articole.

  — Au oare nevoie sovieticii de o definiţie a ocnei?

  Capitolul 2 – ZEFIRUL REVOLUŢIEI Când pierzi gustul pentru bine.

  — Cum au schimbat condamnările de douăzeci şi cinci de ani atmosfera de detenţie. – Începutul războiului din Coreea.

  — Discuţie înflăcărată cu escorta.

  — Binecuvântarea ţărăncii.

  — O fată Curajoasă.

  — Pavel Barauiuk şi cum i-a bătut el pe hoţi.

  — Ciocnirea cu „crinii”. – „Suntem iar revoluţionari!” – Aşadar, astfel se poate trăi în puşcărie?

  — Volodia Gherşuni.

  — Celula-grajd.

  — Balticii.

  — Relaţiile cu Ucraina după 1917.

  — Cei care vreţi să trăiţi – trăiţi!

  — Măreţia naţiei constă în măreţia faptelor.

  — Ce amănunte se pot ivi.

  Citim ziarele.

  — Dorim furtună!

  — Ce i-au mai lăsat să dorească în afară de război?

  — Spiritul Lagărelor speciale din anul 1950.

  — Povestea lui Peţia P-v.

  — Libertăţile tranzitului din Kuibâşev. – „O să vă arate el vouă Truman!” -Puşcăria din^Omsk. – „Precum trădarea, precum tiranul…” – Ivan Alexeevici Spasski. – Închisoarea din Pavlodar.

  — Necunoscuta din Pavlodar. – În camioane prin stepă.

  — Cum trăiesc părinţii, aşa se joacă şi copiii.

  — Unde ne duc?

  — Norul de praf în noapte.

  — Am sosit.

  — Numerele. „> >

  Capitolul 3 – LANŢURI, LANŢURI…

  Aici – supunere.

  — Cătuşele ca instrument de tortură.

  — Sistemul agravării regimului.

  — Cum erau cusute numerele.

  — Ce se urmărea prin folosirea lor. – Notele explicative.

  — Opresiunea numerelor u-a dat rezultate.

  — Lagărele speciale calculate pentru izolare completă.

  — Ocnaşii în Lagărele speciale. – Forajul uscat al cuprului.

  — Secţia Spassk a Steplag-ului.

  — Când invalizii muncesc mai abitir decât oamenii sănătoşi.

  — Cariera de piatră pentru femeile invalide.

  — Când omul este hrănit precum vitele.

  — Mortalitatea.

  — Conducerea lagărului a sfârşit-o cu bine.

  — Legătura cu exteriorul este pe cale de dispariţie – Scrisorile deţinuţilor în soba cenzurii din Spassk.

  — Să nu ai nimic.

  — Sistemul percheziţiilor.

  — Numerele – un deranj de ordin practic.

  — Femeile care îşi amintesc Apocalipsa.

  — Escorta pedepseşte după numere.

  — Escorta are întotdeauna dreptate.

  — Dimineaţa de Bobotează sub tirul automatelor.

  — De ce Lagărele speciale au început cu un regim atât de dur.

  — Lagărul din Ekibastuz după un an.

  — Carcera şi scoaterea lui Gherşuni.

  — Scoaterea lui Tviordohleb.

  — Construim închisoarea lagărului.

  — Şirul evadărilor.

  Capitolul 4 – DE CE AŢI TOLERAT?

  Legitate?

  — Putea ţarul să întemniţeze astfel?

  — Interpretarea cadeto-so-cialistă a istoriei Rusiei.

  — Soldaţii decembrişti.

  — Răspunsul lui Puşkin. – Cazul Verei Zasulici.

  — Uimitoarea pustietate a puşcăriilor politice.

  — Nu persecuţie, ci răsfăţ.

  — Cum l-au prigonit pe Miliukov.

  — Exilul lui Ghimmer. – Asasinarea lui Maximovski.

  — Procesul lui Lopuhin. Codul nu este isprăvit. – Slăbiciunea regimului penitenciar.

  — Cum l-au persecutat pe Ulianov-Lenin. – Au fost, într-adevăr, mai brutali cu eserii?

  — Greva studenţească din anul 1901.

  — Burţev despre închisorile Petersburgului şi Europei. –