17. Colaboratorii celei mai conservatoare reviste „Oktiabr” („Octombrie”), pe care Soljeniţân o asemuieşte cu revistele de tristă faimă „Na postu” („La post”) şi „Na novom postu” („La noul post”), organe ale aşa-zişilor scriitori proletari, în ’ deceniul al treilea.

  18. Prenume rusesc dintre cele mai răspândite, care îi simbolizează pe ostaşul de rând şi pe Maica Rusie, Rusia veşnică. *

  19. Versuri de V. I. Lebedev-Kumaci din cântecul Şiroka strana moia rodnaia (Necuprinsă-i ţara mea iubită), frecvent interpretat la marile festivităţi. C

  20. Împrumutul de stat intern, în URSS – una din sursele mijloacelor destinate industrializării şi dezvoltării economice. Până în 1958 se realiza prin subscriere de către populaţie.

  21. Autorul se referă la cele trei mari procese de la Moscova din deceniul al patrulea, prin care a fost suprimată vechea gardă a bolşevicilor: august 1936 – Zinoviev şi Kamenev; ianuarie 1937 – Piatakov şi Radek; martie 1938 – Buharin, Râkov, Krestinski ş.a.

  22. Adică marcate într-un anumit fel, ca să se ştie că posesorii lor au fost deţinuţi ai NKVD-ului. Vezi şi p. 456, nota 6.

  23. Cel mai important dintre turnurile Kremlinului din Moscova, în care este amplasat celebrul orologiu al Kremlinului.

  24. Levitan, Iuri Borisovici (n. 1914), crainic celebru al Radiodifuziunii din Moscova, specializat (datorită calităţilor excepţionale ale vocii sale) în prezentarea tuturor anunţurilor cu caracter solemn-patriotic.

  25. De la sovet – sfat, povată; îndemn.,

  26. Spiridonova, Măria Alexandrovna (1884-1941), militant politic, membră a partidului eserilor. În 1906 l-a ucis pe G. N. Lujenovski, cel care a înăbuşit răscoalele ţărăneşti din gubernia Tambov. A fost condamnată la ocnă pe viaţă, în 1917 este unul dintre liderii eserilor de stânga. Arestată şi condamnată, apoi Amnistiată. Ulterior a renunţat la activitatea politică. Conform altor surse – a murit într-un lagăr sovietic.

  27. Blum, Leon (1872-1950), om politic francez, eseist. Lider al Partidului Socialist Francez. Prim-ministru (1936-1937, 1938, 1946-1947).} i.: -

  28. Naziştii au ars în pieţe cărţile aparţinând autorilor de origine evreiască.

  29. Poincare, Raymond (1860-1934), om politic francez, avocat. Prim-ministru (1912-1913, 1922-1924, 1926-1929) şi preşedinte al Franţei (1913-1920).

   (Adept al întăririi alianţei franco-ruse împotriva Germaniei.

  30. Pilsudski, Jozef (1867-1935), mareşal şi om politic polonez. Devenind preşedinte al Poloniei în urma loviturii de stat din 1926, a instaurat o dictatură militară.

  31. După ce Armata Roşie a invadat Polonia la 18 octombrie 1939 şi după ce s-a stabilit linia de demarcaţie între zonele ocupate de trupele sovietice şi cele germane.

  32. Numele unor gardieni de lagăr. Vezi voi. II, p. 378 şi urm.

  33. Cean Ţzo-Lin (1873 [1876?]-1928), mareşal chinez, guvernator al Manciuriei (1911), conducător al grupării militariştilor projaponezi din China de Nord-Est.

  34. Macdonald, James Ramsay (1866-1937), om politic britanic. Unul dintre fondatorii şi liderii Partidului Laburist. Prim-ministru (1924, 1929-1931). Între 1931 şi 1935 a condus un guvern de coaliţie, în 1924, guvernul condus de el a stabilit relaţii diplomatice cu URS S.

  35. Cel dintâi discurs al lui Stalin de la începutul războiului (22 iunie 1941), când s-a adresat cu „Fraţi şi surori!” şi nu cu „Tovarăşi!” ca de obicei.

  36. O suită de decrete şi ordonanţe (27 mai, 26 iunie, 10 iulie, 17 iulie, 2 octombrie şi 19 octombrie 1940) care prevedeau extinderea puterii şefilor de echipă în industria grea, interdicţia pentru muncitori şi funcţionari de a pleca, la dorinţa lor, din întreprindere; calitatea proastă a producţiei să fie considerată crimă împotriva statului şi pedepsită ca atare etc.

  37. Una dintre expresiile des folosite în presa sovietică la începutul războiului.

  38. Vezi şi voi. I, pp. 181, 185-186. ’

  39. Deci, înainte de anexarea Basarabiei, a Poloniei răsăritene, a Ţărilor Baltice şi a unei părţi din Finlanda în martie 1940.

  40. Sate mari ale populaţiei căzăceşti.

  41. Care a organizat atentatul la viaţa lui Hitler (20 iulie 1944). >- > ’ ’ ’ ’

  42. Cu ajutorul acestui vagon, Lenin şi tovarăşii lui s-au putut întoarce în Rusia în aprilie 1917.

  43. Este vorba de Guvernul provizoriu, care s-a aflat la putere în Rusia în perioada 2 (15) martie-25 octombrie (7 noiembrie) 1917. A fost format după revoluţia din februarie de către Comitetul provizoriu al membrilor Dumei de Stat, cu acordul liderilor eseri şi menşevici ai Sovietului din Petrograd. Premieri: cadetul G. E. Lvov (1861-1925) şi eserul A. F. Kerenski (1881-1970).

  44. Trupe aparţinând Ministerului Afacerilor Interne – MVD.

  45. În acest an a fost încheiat un acord privind repatrierea prizonierilor de război.

  Capitolul 2 – ZEFIRUL REVOLUŢIEI

  1. Muncile de bază, corespunzătoare profilului lagărului respectiv, pe care le efectuau majoritatea zekilor, în condiţiile cele mai grele.

  2. Vers din cunoscuta poezie a lui Lermontov Pânia (1831).

  3. Vezi volumul I, p. 350 şi urm., precum şi Abrevieri şi sigle.

  4. Vezi volumul I, pp. 374-375. T

  5. Messerschmitt – avioane de vânătoare folosite de germani în cel de al doilea război mondial.

  6. Lucrători, agenţi ai MVD (vezi Abrevieri şi sigle).

  7. Agentul operativ (operul), cekistul care ţinea sub observaţie starea de spirit şi intenţiile deţinuţilor, avea sub control sistemul de informare şi efectua anchetele în lagăr.

  8. Gherşuni, Vladimir Lvovici (n. 1936), adept al mişcării democratice din Uniunea Sovietică, în 1949 a fost arestat şi condamnat la zece ani de lagăr. Primeşte o nouă condamnare în 1969.

  9. Gherşuni, Grigori Andreevici (1870-1908), unul din organizatorii şi liderii partidului eserilor, iniţiator al multor acte teroriste. Autorul unui volum de memorii: Din trecutul apropiat (1907). ’ ^i j

  10. Ucraina de Vest a fost constituită din teritoriile alipite la URSS după împărţirea, în octombrie 1939, a Poloniei între Germania şi URSS. „ – ’

  11. Cu ocazia răscoalei de eliberare naţională din 1863-1864.

  12. Soljeniţân se referă la detaşamentele de puşcaşi letoni, unităţi militare probolşevice (organizate în 1915; în 1916 constituiau