o divizie), care au jucat un rol esenţial înainte şi după revoluţia din octombrie. Detaşamentele de puşcaşi letoni au constituit timp îndelungat garda armată a Kremlinului.

  13. Vezi volumul I, p. 455, nota 99.

  14. Care s-au răsculat împotriva puterii sovietice.

  15. Numele statului vechi rus (Rusia veche) din perioada sec. IX – începutul sec. XII, având capitala la Kiev. A fost constituit din pământurile slavilor din zona lacului Ilmen şi ale slavilor de răsărit, cunoscuţi sub numele de poliani, radimici, crivici şi alţii. S-a destrămat în 1132.

  16. (în 1. Rusă vossoedinenie.) Unirea Ucrainei din stingă Niprului cu Rusia, proclamată de hatmanul Bogdan Hmelniţki în Rada (Sfatul) din Pereiaslav.

  17. (Rada Centrală.) Adunarea naţională ucraineană, înfiinţată în martie 1917. Preşedinte – M. S. Gruşevski. A proclamat independenţa Ucrainei (20 noiembrie 1917), a încheiat pace cu germanii (9 februarie 1918). A fost dizolvată de germani (28 aprilie 1918).

  18. Skoropadski, Pavel Petrovici (1873-1945), general în armata ţaristă, unul dintre organizatorii rezistenţei împotriva bolşevicilor în timpul războiului civil. Hatman al Ucrainei (aprilie-decembrie 1918), sprijinit de germani. Din 1918 a trăit în emigraţie.,

  19. Petliura, Simon Vasilievici (1879-1926), unul dintre principalii conducători ai mişcării naţionale din Ucraina (1918-1920). A participat la formarea Radei Centrale şi a Directoriei (Guvernului), al cărei şef a fost din februarie 1919. Din 1920 a trăit în emigraţie. Este ucis la Paris. R,

  20. Insurecţie armată (l august – 2 octombrie 1944) împotriva trapelor fasciste din Varşovia. Organizată şi declanşată de conducerea Armatei Krajowa (vezi voi. I, p. 455, nota 97), a luat un caracter de masă. A fost înăbuşită sângeros (circa 200000 de morţi), în vreme ce trupele sovietice aşteptau la marginea Varşoviei, fără să intervină.

  21. Bulgakov, Mihail Afanasievici (1891-1940), prozator şi dramaturg. Autor al romanului Maestrul şi Margareta şi, printre altele, al unor piese şi scrieri în proză inspirate din evenimentele războiului civil în Ucraina (Kiev): romanul Garda albă, piesa Zilele Turbinilor şi altele.

  22. Războiul fulger (germ.).

 

  23. În virtutea unui decret din 2 octombrie 1940. Vezi şi Abrevieri şi sigle, abrevierea FZO. – ’- ’ ’ ’ ’ „<„ „

  24. Vezi volumul I, p. 454, nota 93.

  25. Kravcenko, Viktor Andreevici (1905-1966), înalt funcţionar sovietic, care, în 1944, cere azil politic în SUA, unde, în 1946, publică volumul Am ales libertatea, în 1949, intentează proces pentru calomnie unor ziarişti francezi de la „rhumanite” şi „Lettres franşaises”. Aceştia îl acuzaseră că n-ar fi autorul căiţii sale, care nu e decât o urzeală de minciuni. Pe parcursul procesului a ieşit la iveală existenţa lagărelor de concentrare în URSS.;., -=;”; îi x.

  26. Versuri din poezia Slusai! (Ascultă!), aparţinând poetului revoluţinar Golz-Miller, Ivan Ivanovici (1842-1871). Puse pe muzică de compozitorul ucrainean Piotr Petrovici Sokalski (1832-1887), au devenit un cunoscut cântec revoluţionar. „, -. – U1” -! -, „-=!: –;:

  27. Şostakovici, Dmitri Dmitrievici (1906-1975), unul din marii compozitori ai contemporaneităţii. A compus opere, balete, 15 simfonii, poeme simfonice, muzică de cameră, corală etc. În Simfonia XI, 1905 foloseşte cântecul Slusai al lui Goltz-Miller şi Sokalski. În numeroase rânduri a fost criticat pentru formalism.

  28. Breşko-Breşkovski, Nikolai Nikolaevici, scriitor din emigraţie, autor al unor romane de aventuri. Romanul Madona roşie este inspirat de războiul civil din Spania (1936-1939).

  29. Campania de Gheaţă a flotei din Marea Baltică (17 februarie – 2 mai 1918) în timpul războiului civil, în condiţii dificile de iarnă, principalele forţe ale flotei din Marea Baltică au fost transferate din Tallin la Helsinki şi de acolo la

  :. Kronstadt (236 nave), deoarece erau ameninţate să fie capturate de trupele finlandeze şi germane…

  30. Karsavina, Tamara Platonovna (1885-1978), balerină, între anii 1909 şi 1929 a participat la Stagiunile ruseşti şi a făcut parte din trupa Baletul rus a lui S. P. Diaghilev. În perioada 1930-1955 este vicepreşedintă a Academiei regale de dans din Londra.

  Capitolul 3 – LANŢURI, LANŢURI… ->. -.’->

  1. Rejimka (de la rejim ~ regim), închisoare sau alt loc de recluziune cu regim disciplinar.

 

  2. În cadrul alfabetului rus (33 litere), literele şei şi î se situează în partea finală, pe locurile 27 şi, respectiv, 29. Relativ puţine cuvinte încep cu şei şi niciunul Cî. _.; : ’

  3. Doroşevici, Vlas Mihailovici (1864-1922), publicist şi critic teatral. Autor al unui volum de reportaje despre ocna ţaristă: Sahalin (Ocna) (1903), rezultat în urma unei călătorii săvârşite în Extremul Orient (inclusiv Sahalin), în anul

  4. Comandantul era un zek desemnat de administraţie să îndeplinească serviciul de poliţist în interiorul zonei (de obicei erau recrutaţi dintre cei condamnaţi pentru banditism; politicii nu erau admişi).

  5. Poem dedicat de N. A. Nekrasov (1821-1877) soţiilor decembriştilor care şi-au urmat soţii condamnaţi la ocnă în Siberia.

  6. Aici, Soljeniţân face aluzie la denumirea oficială a FTL: lagăre de reeducare prin muncă. > v -

  7. Poezia conţine multe aluzii la o alta, cu acelaşi, scrisă în 1901 de Valeri Briusov (1873-1924), liderul poeziei moderniste ruse, şi publicată în volumul Urbi et orbi din anul 1903.

  8. Vezi voi. I, p. 462, nota 26.

  9. Vezi voi. I, p. 145 (nota autorului).

  Capitolul 4 – DE CE AŢI TOLERAT?

  L Denumiri ale unor fenomene democratice din istoria Rusiei. Zemski sobor – adunare a reprezentanţilor claselor privilegiate din vechea Rusie (sec. XVI-XVII); obştea sătească – un fel de autoadministrare şi autogestiune a pământului unui sat, care au existat până la colectivizare; căzăcimea liberă (cazaci) – denumire a ţăranilor liberi, foşti dependenţi, fugiţi de pe domeniile feudalilor ruşi şi poloni, care, în sec. XV-XVI, s-au aşezat în regiunile extrateritoriale ale Rusiei. *! Şi Poloniei, unde au constituit comunităţi militare autonome (Zaporojie, Don, îsr. Kuban, Ural, Terek). În schimbul unor privilegii, aveau obligaţii militare; ţărănimea din Nord, ţăranii din nordul Rusiei europene, care nu au cunoscut iobăgia şi au fost (până la revoluţia din octombrie 1917) cei mai liberi ţărani din Rusia.

  2. Ivan