1969 Vara. Călătoreşte, însoţit de Na talia Svetlova, prin nordul Rusiei, împreună proiectează editarea unei reviste naţionale, care să fie difuzată prin Samizdat.

  , ’; 4 noiembrie. Este exclus din filiala din Riazan a Uniunii Scriitorilor. Participând la şedinţă, Soljeniţân se apără cu înverşunare.

  12 noiembrie. Excluderea lui Soljeniţân din Uniunea Scriitorilor este făcută publică în mod oficial. Scriitorul trimite o scrisoare deschisă, în care îi atacă pe membrii secretariatului, acuzându-i de ură oarbă.

  Îşi leagă viaţa, printr-o căsătorie de facto, de Natalia Svetlova, matematiciană din Moscova, foarte activă şi cunoscută în mediul disidenţilor, întâmpină greutăţi cu divorţul de prima soţie, deoarece li s-au pierdut actele de la starea civilă din Riazan. Este adăpostit de violoncelistul Mstislav Rostropovici la vila lui din Jukovka.

  1970 Se naşte Ermolai, fiul cel mare al lui Soljeniţân.

  I se decernează Premiul Nobel, la propunerea lui Fran9ois Mauriac. Soljeniţân refuză să plece la Stockholm ca să primească premiul. Evenimentul este marcat de ziare şi reviste din toată lumea. Este felicitat în săptămânalul „Lettres franşaises” (al cărui redactor-şef era Louis Aragon) de către scriitorul Pierre Daix, care publică articolul Celui mai mare dintre scriitorii care trăiesc astăzi în Rusia.

  Georg Lukâcs publică la Berlin lucrarea monografică Solschenizyn.

  1971 Apare la Paris August O Mie Nouă Sute Paisprezece, prima carte din epopeea istorică „R 17”. KGB-ul efectuează o percheziţie la casa lui Soljeniţân din Rojdestvo.

  18 noiembrie. Revista vest-germană „Stern” publică interviul cu mătuşa lui Soljeniţân din partea mamei, din care răzbat aluzii la originea lui socială. „Literaturnaia gazeta” nu scapă ocazia de a reproduce interviul din „Stern”.

  18 decembrie. Moare Alexandr Tvardovski.

  1972 Se naşte cel de al doilea fiu, Ignat.

  Februarie. Are loc întâlnirea cu Heinrich Boli. La întoarcerea în Germania, Boli a luat cu sine un exemplar al scenariului Tancurile cunosc adevărul. Un exemplar din Arhipelag, în acelaşi an, a dus în Occident scriitorul Vădim Leonidovici Andreev, fiul lui Leonid Andreev.

  30 martie. Acordă interviuri ziarelor „New York Times” şi „Washington Post”, în care dezminte calomniile care i se aduc şi se plânge că nu are acces la arhivele din ţară.

  Aprilie, înmânarea Premiului Nobel de către reprezentantul Academiei 1 Suedeze nu are loc din pricina unor maşinaţii ale ambasadei Suediei de la Moscova. Soljeniţân dă explicaţii în declaraţia pentru presă.

  : ;: ’ 21 august. Adresează ministrului afacerilor interne o scrisoare deschisă, în care protestează împotriva prigonirilor la care este supus în viaţa personală.

  23 august. Interviuri ziarului „Le Monde” şi agenţiei Associated Press.

  1973 3 septembrie. Soljeniţân află că Elizaveta Voronianskaia, care a dactilografiat Arhipelagul GULAG şi a ascuns fără ştirea lui un exemplar, fiind interogată trei zile în şir la KGB, a divulgat ascunzătoarea, după care a fost găsită spânzurată în propria-i locuinţă. La două zile, Soljeniţân face: >. Publică această ştire şi dă indicaţii ca Arhipelagul… Să fie editat în Occident Primeşte din ce în ce mai multe scrisori anonime şi ameninţări. Ft: ; Septembrie. Se naşte cel de al treilea fiu al lui Soljeniţân, Stepan. -;,: Decembrie, în editura YMCA-Press din Paris apare (în limba rusă) primul volum al Arhipelagului GULAG.

  — Prin această carte, Soljeniţân şi-a propus să reconstituie „istoria sovietică., oficial inexistentă”, să cinstească memoria milioanelor de victime ale

  — Lagărelor sovietice. Titlul cărţii simbolizează închisorile, lagărele de reeducare prin muncă şi toate punctele de exil, răspândite pe întregul teritoriu al URSS.)

  Apare în Occident cartea Alexandr Solzhenitsyn, An International Bibliography of Writings by and about him. Compiled by Donald V. Fiene. Ann Arbor.

  Apar la Paris lucrările monografice A. L Soljeniţân de R. Pletniov şi Se qui je sais de Soljenitsyne de Pierre Daix.

  1974 Ianuarie. Campania prigonirilor împotriva lui Soljeniţân ajunge la apogeu.

  La 19 ianuarie, în interviul acordat revistei Time, Sojleniţân declară: „Cred în căinţa noastră şi în purificarea noastră spirituală”.

  12 februarie. Apelul din Moscova: apel la împotrivire şi la refuzul minciunii (Să nu trăim în minciună).

  13 februarie. Este arestat şi închis la închisoarea Lefortovo. I se ridică ’ cetăţenia sovietică şi este condamnat la expulzare din ţară. Cu un avion special este transportat în R. F. Germania, îl vizitează pe Heinrich Boli. Se: ; stabileşte la Ziirich.

  20 februarie. „Literaturnaia gazeta” publică un amplu articol „privind activitatea trădătoare a lui A. I. Soljeniţân”.

  Natalia Svetlova (cu care se căsătorise în 1973, după divorţul de prima soţie, N. Reşetovskaia) primeşte aprobarea de a-şi urma soţul în exil, împreună cu cei trei copii şi cu mama ei.

  17 iunie. Acordă un interviu agenţiei de presă CBS, unde îi critică pe acei compatrioţi care emigrează de bunăvoie şi îşi exprimă mâhnirea provocată ’ de slăbiciunea Occidentului. Tot aici anunţă crearea „Fondului rus pentru ajutorarea deţinuţilor şi familiilor lor”. Toate onorariile obţinute din vânzarea Arhipelagului GULAG vor fi vărsate în acest fond.

  : Apar lucrările monografice Sur Soljenitsyne, de Georges Nivat şi L’esprit de Soljenitsyne, de Olivier Clement, la Lausanne şi, respectiv, Paris.

  Despre Arhipelagul GULAG şi predecesorii lui, la Londra apare lucrarea lui Mihail Geller Lumea concentraţionară ţi literatura sovietică.

  1975. Aprilie. Călătoreşte la Paris cu prilejul apariţiei cărţii S-a luat viţelul în coarne cu stejarul. Participă la dezbaterile organizate de televiziune şi la o conferinţă de presă, unde povesteşte despre ajutorul pe care l-a primit de la Heinrich Boli.

  Lunie-iulie. Călătoreşte în SUA. Rosteşte două discursuri importante la Washington (30 iunie) şi New York (9 iulie). Este primit cu fast de Senatul american, în discursurile sale lansează avertismentul privind orbirea democraţiilor occidentale şi face apel la fermitate.

  Octombrie. Apare volumul Lenin la Zurich, câteva capitole alese din cărţile întâi şi a doua ale epopeii istorice „R 17”, care de acum se va intitula Roata roşie.

  Apare la Moscova (editată de Agenţia de presă „Novosti”) cartea de amintiri a Nataliei Reşetovskaia: În dispută cu timpul, destinată să fie difuzată