textul interviului acordat Televiziunii franceze la 31 octombrie 1983. (Emisiunea s-a bucurat de mare succes, fiind reluată de câteva ori.) în SUA este publicată biografia lui Alexandr Soljeniţân, scrisă de Michael Scammell, care a stârnit numeroase ecouri critice. Este remarcată aproape unanim atitudinea răuvoitoare a biografului şi influenţa puternică a cărţii din 1975 a Nataliei Reşetovskaia.

  1985 Editura Molodaia Gvardia din Moscova publică ultima parte a trilogiei lui Egor Ivanov, Onoare şi datorie, dedicată aceluiaşi august 1914. Este mai mult decât evident că această trilogie a fost concepută ca o replică la Roata roşie a lui Soljeniţân.

  În SUA continuă campania anti-Soljeniţân. Morman Podgoreţ publică în revista „Commentary” articolul intitulat O întrebare bizară despre Alexandr Soljeniţân. Autorul articolului nu vede în Soljeniţân decât „un amestec de manie a grandorii şi egoism”.

  1 La Congresul internaţional al slaviştilor de la Washington s-a organizat o dezbatere cu tema: Este oare Soljeniţân antisemit? Ziarul „New York Times” publică, în numărul său din 13 noiembrie, o amplă relatare despre această dezbatere. – „,

  În numărul 145 al „Buletinului mişcării creştine ruse” este publicat interviul cu Nikita Struve, în care discută despre cartea Octombrie O Mie Nouă Sute Şaisprezece.

  1986 Sunt editate primele două volume din Martie O Mie Nouă Sute Şaptesprezece (YMCA-Press, Paris), în ediţia de Opere complete – volumele 15 şi 16…; >yv: ; -.: y; – x-i-r. *.<

  1987 Soljeniţân acordă un interviu lui Rudolf Augstein pentru hebdomadarul german „Der Spiegel”. („Despre mine se spun atâtea minciuni cum numai despre morţi se pot spune.”)

  Roata roşie continuă să apară. Sunt editate volumele al treilea şi al patrulea din Martie O Mie Nouă Sute Şaptesprezece (Opere complete – volumele 17 şi 18) „ j. În URSS şi mai cu seamă la Moscova ia amploare (mii de oameni); mişcarea celor care se pronunţă pentru editarea operelor lui Soljeniţân în patria sa Prestigioasa editură londoneză Overseas Publications Interchange Ltd. Publică (în limba rusă) originalul dicţionar al lui Jacques Rossi: Ghidul GULAG-ului. Dicţionar istoric al instituţiilor penitenciare sovietice şi al termenilor legaţi de munca forţată.

  1988 Iulie. Pictorul Ilia Glazunov expune tabloul Misterul secolului al XX-lea, în care, printre alte chipuri, figurează şi cel al lui Soljeniţân.

  /decembrie. La Casa Centrală a Cineaştilor din Moscova a avut loc o festivitate cu prilejul celei de a 70-a aniversări a zilei de naştere a lui Soljeniţân. Au luat cuvântul Andrei Smirnov, Iuri Kariakin, Iuri Afanasiev.

  Un grup de oameni de cultură şi scriitori adresează lui M. S. Gorbaciov, secretar general al CE al PEUS, un protest împotriva opririi publicării Arhipelagului GULAG în revista „Novâi mir”. Printre semnatari: Serghei Averinţev, Andrei Bitov, Igor Zolotusski, Stanislav Rassadin, Valentin Rasputin ş.a.

  — Un alt grup de scriitori propune Secretariatului conducerii Uniunii Scriitorilor să-l reprimească pe Soljeniţân ca membru al acestei uniuni.

  Cu prilejul celei de a 70-a aniversări a lui Soljeniţân „Buletinul mişcării creştine ruse” scoate un număr special dedicat scriitorului. La Moscova, revista „Vâbor” („Opţiunea”), difuzată prin Samizdat, publică scrisoarea trimisă de Soljeniţân din America şi mai vechea lui (expediată încă din toamna anului 1973 şi publicată la 3 martie 1974) Scrisoare către conducătorii Uniunii Sovietice, în care îi chema să pună capăt monopolului ideologic al marxismului şi să se îngrijească de nord-estul teritoriilor ruseşti.

  În scrisoarea adresată lui Viktor Aksiuciţ şi părintelui Gleb lakunin, editorii revistei „Vârbor”, Soljeniţân spune că, deşi doreşte să se întoarcă în ţară şi speră ca acest lucru să se întâmple cât încă mai este în viaţă, nu poate face

  : totuşi acest lucru înainte ca principalele sale scrieri să fie editate în URSS.

  1989 Februarie. Revista (în 1. Rusă) „Secolul XX şi lumea” publică articolul Să nu trăim în minciună (pe care Soljeniţân îl scrisese încă din 1974), însoţit De o postfaţă a lui Igor Vinogradov. Almanahul Kuban începe publicarea unui „ghid” prin universul lui Soljeniţân, conceput şi scris de Piotr Palamarciuk.

  13 februarie. Moscova. Seară dedicată împlinirii a 15 ani de la data expulzării lui Soljeniţân din ţară. Au participat Igor Vinogradov, Vladimir Borisov, Elena Ciukovskaia, Printre alţii a luat cuvântul Anatoli Strelianâi, care şi-a intitulat discursul Să nu crezi, să nu te temi, să nu ceri. Concepţia despre lume a lui A. Soljeniţân conform cărţii Arhipelagul GULAG, tipărită de publicaţia „Russkaia mâsl” („Ideea rusă”) la 24 februarie.

  Iulie, în revista „Novâi mir” apare Discursul destinat ceremoniei decernării Premiului Nobel. Începând cu numărul 8 (august), aceeaşi revistă întreprinde publicarea câtorva capitole din Arhipelagul GULAG, selecţionate de autorul însuşi.

  1990 Editura Sovetski pisatei (Scriitorul sovietic) editează integral Arhipelagul GULAG (3 voi.). Revista „Novâi mir” începe publicarea romanului în cercul întâi. Revistele „Zvezda” („Steaua”), „Naş sovremennik” („Contemporanul nostru”), „Neva” încep să publice „noduri” din Roata roşie.

  16 august. Decretul preşedintelui URSS, M. S. Gorbaciov, prin care lui Soljeniţân i se ridică acuzaţia de trădare şi i se redă cetăţenia sovietică.

  Septembrie. Publicaţiile „Literaturuaia gazeta” şi „Komsomolskaia pravda”, concomitent cu Editura YMCA-Press din Paris, publică Cum să reorganizăm Rusia? Textul acestui articol a stârnit numeroase ecouri contradictorii.

  Lui Soljeniţân i se decernează Premiul de Stat al RSFSR pentru Arhipelagul GULAG, dar scriitorul îl refuză: „Este o carte despre suferinţele a

  ^ „milioane de oameni, şi eu nu pot să agonisesc glorie pe seama ei” ’ („Izvestia”, 12 decembrie 1990).

  După o aşteptare de peste un deceniu, Natalia Reşetovskaia, prima soţie a scriitorului, publică la Moscova volumul de memorii Soljeniţân – o amplă şi minuţioasă biografie între 1936, anul când l-a cunoscut, şi 1974, anul expulzării prozatorului din Uniunea Sovietică.

  În România, chiar din primele luni ale anului (la foarte scurtă vreme după revoluţia din 1989), au început să apară fragmente din scrierile lui Soljeniţân, însoţite de prezentări ale vieţii şi operei scriitorului, presa noastră vrând parcă să recupereze anii mulţi de tăcere impusă de cenzura regimului totalitar de la noi. Astfel, episoade din Arhipelagul GULAG publică „Timpul” din Iaşi (Nr. L din 13 ianuarie; traducere de Dumitru Păduraru şi C. M. Spiridon),