„Orizont” din Timişoara (numerele din 6 ianuarie, 26 ianuarie şi 2 februarie; traducere de Simion Lăzăreanu). Revista „Argeş” din Piteşti (Nr. L din ianuarie) tipăreşte capitolul Surâsul lui Biiddha din romanul În cercul întâi (traducere de Rodica Baltazar). Tot din acelaşi roman, săptămânalul „Adevărul literar şi artistic” (care la începutul apariţiei din 1990 s-a numit „Adevărul de duminică”) publică (din aprilie 1990 până în iunie 1991) un lung serial în traducerea lui Laurenţiu Duţă.

 

  1991 17 septembrie. Una dintre declaraţiile făcute după ce i s-a redat cetăţenia: „O dată cu hotărârea procurorului general nu mai există nici o piedică juridică în calea reîntoarcerii mele în patrie. Dar, înainte de a face acest lucru, va trebui să-mi termin lucrările începute mai demult aici. După ce o să mă întorc în Rusia, o să am alte griji, pe care le voi împărţi cu toţi cei de acolo.”

  La Bucureşti, în editura Quintus, apare O zi din viaţa lui Ivan Denisovici, în traducerea lui Sergiu Adam şi Tiberiu lonescu, cu o postfaţă semnată de Vlad Sorianu. (Trebuie menţionat faptul că această traducere a aşteptat lumina tiparului mai bine de un sfert de secol. Semnalăm, de asemenea, că mai există o versiune românească a microromanului soljeniţânian, realizată cu înalt profesionalism şi talent de Nina Grigorescu tot înainte de 1989, versiune ce îşi aşteaptă încă editorul.)

  1992 Octombrie. Philippe de Villiers organizează în Vend6e o întâlnire la care au luat parte câteva mii de persoane, în discursul rostit la această întâlnire, Soljeniţân a denunţat „primul mare genocid, teoretizat ca atare în istoria modernă a lumii”. (Este vorba de înăbuşirea sângeroasă a rezistenţei regaliste din Vendee şi Bretagne de către forţele republicane în 1793-1795.) Gestul lui Soljeniţân a contrariat presa de stânga şi în general stânga occidentală.,

  1993 La sfârşitul anului face publică hotărârea de a se întoarce în Rusia în acest an aniversar (75 de ani), în România s-au publicat o serie de materiale dedicate personalităţii marelui scriitor. Astfel la 23 şi 30 aprilie, Radio România-Cultural, în cadrul emisiunii „Dicţionar de literatură universală” a prezentat eseul Alexandr Soljeniţân, aparţinând cunoscutului prozator şi traducător Alexandru Calai’s. Tot lui îi aparţin Ce face Soljeniţân astăzi (Radio România-Cultural, emisiunea „Revista literară Radio”, 6 iunie), Alexandr Soljeniţân a împlinit 75 de ani („Caiete critice” 10/12), Soljeniţân-75 („Literatorul”, Nr. 51-52).

  La Cluj-Napoca, în volumul Studii de limbă, literatură şi metodică, VIII, Mircea Croitoru publică studiul Alexandr Soljeniţân (Repere ale creaţiei).

  1994 Vede lumina tiparului studiul Chestiunea rusă la sfârşit de secol XX, care, în ultimă instanţă, ar consta în edificarea unei Ruşii morale şi în protejarea poporului.

  26 mai. Începe călătoria de întoarcere în Rusia. După două opriri la Vladivostok şi Măgădan (centrul regiunii cu acelaşi nume în Extremul Nord, fost punct de triere a deţinuţilor politici trimişi în lagărele Kolâmei), Soljeniţân îşi va urma lunga călătorie spre Moscova, cu etape în alte câteva oraşe siberiene, (în România, despre acest periplu va scrie şi ziarul „România liberă” din 27 mai.) Ajuns la Moscova, va locui într-un apartament din centru, până ce se va încheia lucrul la vila sa din afara capitalei. Se întâlneşte cu preşedintele Boris Elţân.

  28 octombrie. Rosteşte un discurs în Duma de Stat.

  De acum şi până la sfârşitul anului 1995 s-a întâlnit de multe ori cu ziarişti ruşi şi stranii, a dat numeroase interviuri, a susţinut la Televiziune emisiunea intitulată întâlniri cu Alexandr Soljeniţân (care a luat sfârşit în 1996, o dată cu începutul campaniei electorale din Rusia).

  Numărul 6 al revistei „Zvezda” din Sankt-Petersburg este dedicat Lui Alexandr Soljeniţân: articole, câteva discursuri şi interviuri ale scriitorului, amintiri, scrisori ale unor cetăţeni sovietici cu prilejul expulzării lui. Este interesant articolul Problema concepţiei eroice (Soljeniţân şi Nietzsche) al lui Richard Tempest, care lansează ideea unui Soljeniţân – autor al propriului mit biografic, fie patriarh, fie proroc. Viaţa şi opera scriitorului au revelat lumii un exemplu al eroicului. Aidoma prototipului mitic carlylean al Scriitorului-Proroc, el se recunoaşte în rolul celui care îndeplineşte o datorie istorică faţă de milioanele de morţi, al celui care pedepseşte cu Paloşul lui Dumnezeu în împărăţia minciunii. Cu Nietzsche, Soljeniţân se aseamănă prin tipul profetic al comportamentului şi limbajului artistic, prin originalitatea deosebită a limbii şi stilului. Filosoful german a dezvăluit lumii eroul care a biruit omul din sine. Scriitorul ras a revelat lumii eroul care a biruit sclavul din sine. Eroul lui Nietzsche vorbeşte în locul tuturor. Eroul lui Soljeniţân vorbeşte în numele tuturor. (După „Kontinent”, Moscova-Paris, Nr. 82).

  Revista „Convorbiri literare” din Iaşi dedică Nr. L din acest an lui Alexandr Soljeniţân. Au semnat articole: Sorina Bălănescu (Spiritul lui Soljeniţân: libertatea şi locul din vis), Jean Cathala (Reflecţii despre Arhipelagul GULAG), Livia Cotorcea (Soljeniţân sau lumea din noi), Mircea Croitoru (Alexandr Soljeniţân şi literatura rusă), Bedros Horasangian (O mărturisire pentru „melancolia disperării”), Leonte Ivanov (O întâmplare în gara Kocetovka. O posibilă interpretare), Constantul Romanescu (Soljeniţân şi viitorul lumii), Almoş-Bela T. (Promovarea bioeticii prin opera lui Soljeniţân).

  La Bucureşti, revista „România literară” publică în Nr. 31 (17-23 august) articolul profesorului universitar Gheorghe Barbă – Fenomenul Soljeniţân.

  1995 în Editura Anastasia apare Chestiunea rusă la sfârşit de secol XX. Traducere de Boris Buzilă, prefaţă de Alexandru Paleologu.

  Editura MYDO CENTER din Iaşi publică volumul de memorii al Nataliei Reşetovskaia Soljeniţân. Versiunea românească, realizată cu deosebită acurateţe şi sensibilitate, aparţine Sorinei Bălănescu, care semnează şi o inspirată postfaţă, precum şi notele.

  1996 12 noiembrie. Participă la simpozionul internaţional F. M. Dostoievski şi cultura universală (Moscova-Sankt-Petersburg, 11-17 noiembrie). După ce adresează un cuvânt de salut participanţilor, îşi expune în continuare concepţia proprie referitoare la personalitatea lui Dostoievski.

  Revista „Luceafărul” (Nr. 5 din 7 februarie) publică eseul lui Gheorghe Barbă, intitulat Cuvânt despre Soljeniţân. Tot lui Gh. Barbă îi aparţine şi articolul Alexandr Soljeniţân – martor incomod al secolului, apărut în volumul Studii de slavistică, VII, tipărit sub egida Editurii Universităţii Alexandru loan Cuza din Iaşi.

  1997 Mai. Soljeniţân este ales membru al Academiei de Ştiinţe din Rusia.